Citat:
În prealabil postat de simona76
Nici nu stiu cum sa incep, imi face rau sa si povestesc...dar simt ca am obosit, ma simt epuizata psihic...si ma rog la bunul Dumnezeu sa se faca la un fel odata pentru totdeauna.
In primavara lui 2004 (aveam 28 de ani), am gasit intr-o biserica din Constanta - catolica Sf Anton( eu sunt crestin ortodoxa dar cred ca un Dumnezeu e pentru toti si rarut intru si acolo)- ...am gasit o rugaciune...,trebuia spusa intr-un anumit fel si iti puneai apoi o dorinta.
In aceea vreme, imi doream tare mult macar sa-mi intalnesc sortitul(viitorul sot)...si pentru asta m-am rugat intens. Am finalizat rugaciunea iar dupa o vreme , la serviciul meu a aparut un barbat(cu treaba acolo) pe care l-am privit din prima secunda ca pe un dar ceresc si IL tot intrebam pe Dumnezeu in gand: <<Doamne, el este cel pentru care m-am rugat??).
Ne-am imprietenit, parea interesat sa lege o prietenie cu mine..Timpul a trecut...am gresit si eu, si el. Isi doreste sa traiasca clipa...si daca stau bine sa ma gandesc nici n-am ajuns vreodata sa-l cunosc f bine. Viata ne-a despartit.... Singura sursa de a-l mai vedea sunt niste poze pe un site de prietenii...acolo am si vb ultima data prin noiembrie.
Au trecut 5 ani...si nu il pot uita..Am avut si alti pretendenti dar el este atat de special pt mine incat nu il pot uita cu niciun chip. Mi-e teama ca a devenit deja obsesie.
Daca la inceput m-am rugat sa-mi apara sortitul, acum ma rog sa-l uit. Am obosit...realizez ca nu am sorti de izbanda, realizez ca este cel mai deosebit dintre toti cei pe care mi i-a scos Dumnezeu in cale dar vreau sa-l uit si nu pot.
Ce sa fac? Un sfat, o vorba buna!
Multumesc!
Simona (32 ani) -din Constanta |
Exemplul tau ,sora draga,este unul f. bun, potrivit pt. atmosfera sa-i zicem duhovniceasca de aici de pe forum si pt. felul nostru de a privi ortodoxia . Sfaturi multe ca intotdeauna,multumiri in consecinta si...atit !
Eu vad lucrurile astfel : noi nici o data nu stim ce voieste D.zeu cu noi la un moment dat sau pe termen mai lung. Deasemenea nici nu stim ce ni se va intimpla in viitorul apropiat sau mai indepartat decit daca am merge pe la oculta satanica sa ne spuna viitorul. Cu alte cuvinte nu stim nimic, stim doar prezentul si trecutul si atit !. Pai starea aceasta ar putea fi simtita ,la un moment dat, ca o desorientare. Deasemenea ,indiferent de cit de credinciosi am fi sau nu noi avem dorinta, uneori si pretentia, de a trece prin toate evenimentele vietii pe care noi le consideram standard si mai ales la timpul lor . Nu gindim ca s-ar putea ca noi sa nu fim binecuvintati de D.zeu cu firescul lucrurilor si sa le sarim pe anumite ...asta bine inteles cu stiinta si cu incuvintarea tot a lui D.zeu. Nu gindim ,nu voim sa gindim , nu voim sa actionam in acest sens si mai mult decit atit nici nu acceptam o asemenea situatie . Noi stim una si buna ca si cu noi trebuie sa se intimple tot ceea ce se intimpla cu mai toata lumea. Si atunci ,dupa un timp de lincezeala duhovniceasca (in care puteam sa practicam bine viata ortodoxa)incepem sa intram in ,,furia" crestina . Adica incepem sa umblam pe la cit mai multe biserici, pe la multi duhovnici ,chipurile sa-i cercetam, sa facem tot felul de rugaciuni care mai de care mai neauzite(ale sf. Lazar, Corneliu sutasu,Parascevi, etc, etc)si in moduri dintre cele mai uimitoare : la anumite ore ale zilei, de un numar anumit pe zi, un numar precis de zile in sir ,cu luminari aprinse si de numere dintre cele mai diverse, cu aprindere de smirna si tamiie care se vinde special pt. anumite trebuinte, cu posturi cit mai severe, cu port de imbracaminte cit mai riguros acasa in timpul rugaciunii si si pe strada ,si cite si mai cite ciudatenii . Pina atunci nu prea ne-am omorit cu ortodoxia, nici dupa o asemenea perioada de supliciu dar cit ne bintuie nevoia pai ne sdrobim de rid dracii si se scarpina pe burta ,vorba batrinului Cleopa ! Alteori se intimpla ca D.zeu vazindu-ne zapaceala rivnitoare sa ne dea exact ce am vrut noi (ca si in cazul tau : ,,macar sa-l vad !")si sa constatam repede ca a fost o nebunie ce am cerut si ca ori nu-i bine ,ori nu-i destul ori este prea greu ...si sa o schimbe totusi, sa revina ca inainte !
Asa ca una peste alta, asemenea moduri de a vedea viata crestina si de a ,,comunica" cu D.zeu este mult gresita . Intimplarea arata ca nici duhovnic nu ai sau ca nu faci chiar ce te-a invatat el pt. ca altminteri nu ajungeai in stadiul acesta ! dar ce este de facu ?
Un crestin care poarta in sine dumnezeirea si dorinta constanta de a se curatii de pacate si a se apropia cit mai mult de Mintuitor are un mod de viata specific :
- are o legatura f. strinsa cu biserica (participa la cit mai multe slujbe ) si cu duhovnicul (se spovedeste regulat si des cautind sa traiasca cit mai curat posibil);
- isi face canonul zilnic si se roaga nu pentru ceva anume (la D.zeu nu mergem la conferinta de presa ca sa-I punem intrebari ,sa asteptam raspunsuri si sa-I facem cereri de graba)ci se roaga CA SA II DEA DUMNEZEU CE II ESTE LUI FOLOSITOR SI SPRE MINTUIRE ! Atit cerem de la Hristos si nici de cum lucruri precise,tintite pe nevoi aparente,momentane . Chiar este o vorba laica ,desprinsa dintr-un film, care spune ,, aveti grija ce-i cereti lui D.zeu pt. ca s-ar putea sa va si dea si sa nu puteti duce !"
- posteste , miluieste saracii , si nu are treaba cu lumea mondena ci cu cea a lui D.zeum,ferindu-se de ,,pacatele rele"(vorba unei surori de pe forum !)
Asta este treaba noastra , adica sa traim cu adevarat ortodox,sa facem poruncile lui Hristos si sa ne ferim de pacate, sa suportam in tacere si cu rabdare tot ce ni se trimite spre petrecere si de acolo in colo sa-L lasam pe Mintuitor sa lucreze El, pt. ca ne stie nevoile si sufletul si nevointa si se va milostivi spre noi cu tot ce ne este de folos si spre mintuire. Sa nu ne sperie ca trece timpul si noi nu mai apucam sa facem ceva anume pt. ca nici nu stim daca ni se ingaduie acel ceva pt. viata noastra sau mai rau noi nu avem de unde sti ca daca nu ni se da suntem feriti astfel de multe alte lucruri rele viitoare,tot spre mintuirea noastra .
Asa ca parerea mea este sa nu te mai sbuciumi si sa te mai necajesti cu aceasta problema. Cauta-ti duhovnic si marturisestete, analizeaza-ti viata pe care o duci daca este conforma cu poruncile Mintuitorului , traieste in tocmai, rabda in tacere tot ce-ti trimite Hristos, fa-ti pravila ta si te roaga pt. mintuirea ta si atit ! Si vei vedea minuni cu ochii tai facind numai astfel !
Poate tonul meu te va deranja dar sa nu-l intelegi ca pe o rafuiala sau ca o dare peste nas si nici ca pe o bravada pt. ca nu asta am dorit . Ci am dorit sa folosesc prilejul pt. a-ti raspunde si pt. a-mi spune parerea vis-a-vis de mentalitatea de a-l cauta pe D.zeu la nevoie si de a-l abandona iarasi dupa ceea cit si despre metoda rugaciunii tintita pe un folos urgent.
O singura neclaritate am : daca nu esti catolica ce cauti intro biserica catolica? S-au demolat toate cele ortodoxe din orasul tau sau ai epuizat rugaciunile la sfintii bisericii ortodoxe si acestia si-au intors fata de la tine nemaiprimind ajutor? Pai ce faci ,esti itineranta prin biserici ? Nu este bine asa, vezi de biserica ta si nu te mai lasa raspindita pe ori si unde !
Pace si spor duhovnicesc tie !