În prealabil postat de OmuBun
Imi cer iertare celor care poate nu inteleg despre ce-i vorba, iar mesajul meu nu trebuie luat la modul laudativ, ci doar pentru a lamuri un lucru. Am primit in cateva randuri remarci de genul
cand te postezi pe forum sub acest nickname deja este o problema lagata de mandrie si apreciere personala
Cand ursul voia sa-l bata pe iepuras si nu-i gasea nici un motiv, ii zicea pur si simplu " Bai, iepurasule, tu iar n-ai sapca ! " Incerc sa previn orice motiv de insomnie pentru acele persoane, depanand pe scurt cateva din momentele importante ale vietii mele.
Mai intai consider ca pentru a fi un om bun, trebuie sa fii capabil de rautate si nebunie fiindca altfel nu putem avea un termen de referinta.
Am studiat un timp stiintele oculte, am citit cam tot ce se poate citi despre astrologie, numerologie, pot citi cu usurinta in palma oricui daca-mi propun acest lucru, sunt constient de faptul ca am fost inzestrat cu talentul scrisului si ma vad in stare (daca-mi pun imaginatia la treaba) sa scriu romane de dragoste care sa provoace erectia unui "tinerel" de 85 de ani, dar nimic din toate astea nu fac pentru ca nu vreau ca prin mine, slabiciunile oamenilor sa fie speculate. Deci zic eu ca am ales sa fiu bun !
Ca o ciudatenie, pot sa spun ca niciodata nu m-a muscat vreun caine, fie ca ma intampinau in haita(cand mai mergeam dupa lapte in timp ce eram cu cortul pe munte) fie in alte imprejurari extrem de delicate cu caini de paza dresati sa atace strainii ce incalca un anumit teritoriu. Am scos caini prinsi in latzuri puse de altii si desi toti imi spuneau "nu te apropia", eu imi continuam gestul pentru ca daca nu-l faceam eu, nu-l facea nimeni. De ce? De la 26 de ani cand am simtit rasuflarea mortii in ceafa si am schimbat intrebarea "de ce eu ?" cu "de ce altul ?", am considerat ca merita sa spun "Doamne, nimic rau nu mi se poate intampla cand esti langa mine !"
Dumnezeu a dorit sa ma faca pe mine mijlocitor in transmiterea unor informatii de mare pret (in fapt niste retete naturiste ale unor calugari batrani) prin care cateva vieti au fost salvate din calvarul multor luni de spitalizare, acele persoane chiar marturisind altora mai tarziu (nu ne-am mai intalnit niciodata noi personal) ca numai Dumnezeu m-a scos in calea lor. Iar eu la randul meu multumesc Lui Dumnezeu ca m-a invrednicit pe mine sa le pot fi de ajutor fara a dori o rasplata materiala !
In Londra, obisnuiam sa fiu recunoscut ca un "om bun" sau mai degraba ca o "Mama-Ranitilor" pentru ca timp de 8 ani sufragria casei unde locuiam cu chirie, era mai mereu ocupata cu oameni disperati care ori nu aveau pe nimeni, ori cei ce le promisesera ajutorul se dadusera "la fund". Si niciodata nu le-am luat bani fie ca era vorba de trei zile, doua saptamani, o luna sau o vacanta de vara (in cazul studentilor care veneau sa faca un banut cinstit).
Dar cel mai important motiv pentru care eu am ales acest nickname a fost acela de a dori sa ma identific cu un personaj precum un actor care, dupa ce joaca mai mult timp un anumit caracter, ajunge sa se identifice cu el, fara sa realizeze asta. Imi doresc sincer ca macar cativa dintre cei care m-au cunoscut sa-si aminteasca de mine ca de un … om bun ! Oare cer prea mult ?
Va multumesc pentru intelegere si-mi cer inca o data iertare pentru acest OFF- topic !
|