Citat:
În prealabil postat de mihailt
Este relevant de citit ce scrie parintele Nicodim Mandita referitor la calendar care compara aceasta indreptare a calendarului cu modul in care dai ceasul mai inainte cand ramane in urma sau mai inapoi cand o ia inainte.
Ceasul ramane in urma sau inainte pentru ca fiind facut de oameni nu merge fara cusur precum merge timpul creat de Dumnezeu.
Asa si calendarul iulian era gresit facut iar Sfintii Parinti nu zic nimic de calendarul iulian.
Sfintii Parinti zic de echinochtiul de primavara cel din calendarul ceresc ca reper pentru calcularea datei Sfintelor Pasti.
Ca Sfantul Canon zice sa se praznuiasca Sfintele Pasi in prima duminica de dupa luna plina de dupa izomeria de primvara.
Izomeria de primavara adica echinocthiul de primavara e momentul in care ziua e egala cu noaptea. Nu e neaparat data de 21 sau 22 martie.
Calendarul iulian facut de niste oameni nu urma foarte corect calendarului facut de Dumnezeu in rotatia stelelor si a planetelor.
In mod normal ar fi trebuit ca in fiecare an sa se calculeze echinochtiul dar s-a facut pogoramant serbandu-se Sfintele Pasti altfel decat cum se cuvenea.
Si pentru ca exista o diferenta foarte mare intre calendarul iulian si calendarul lui Dumnezeu s-a indreptat calendarul.Se intelege aceasta diferenta era datorita calendarului iulian care nu era foarte bun.
|
Cu adevarat relevant ar fi de citit canoanele Bisericii, a tine seama de hotaririle a cinci (5) (V) sinoade pan-ortodoxe care au condamnat schimbarea calendarului, precum si a Sfintului Sinod BOR din 1903, si mai ales sa intelegi ca introducerea noului calendar in 1924 a fost o lucrare masonica - diavoleasca care n-a avut nimic de-a face cu astronomia sau calendarul, ci numai cu introducerea ecumenismului in Biserica Ortodoxa. Vinovatii principali sint
Meletios Metaxakis, patriarh ecumenic
si
Miron Cristea, patriarh BOR,
doi frati de mare rang masonic care dupa ce-i slujeau Mintuitorului in Biserica i se inchinau in Templu Marelui Arhitect. Daca nu te deranjeaza, atunci continua sa vii cu justificari puerile...