Citat:
În prealabil postat de antoniap
Daca vedem icoanele poate ne mai infranam si noi un pic si nu ajungem sa facem chiar de toate si in exces!
|
Cu durere, imi dau seama ca, de multe ori, pe mine nu ma infraneaza de la patimi prezenta icoanelor.
Desi am un perete plin de icoane, cand ma manii, nu le mai vad, desi sunt de fata, in camera.
Este ca si in Biserica. Pictura, cantare, preoti, Hristos pe Sfanta masa, si cu toate acestea ne dam coate si ne uitam urat la omul de langa noi. Avem de concurat, ceva de genul, care e mai bine vazut, care ajunge mai repede la Potir. Se merge grabit, fara asezare, se ridica barbia, se incrunta fruntea.
Iar sfintii se mira si ei, privind de pe peretii parca nevazuti de noi.
Cu toate acestea, sunt momente de mare odihna in care icoanele imi vorbesc despre persoane sfinte.
Dea Domnul sa simtim prezenta vie a celor din icoane si sa ne rusinam de lipsa dragostei noastre si de mandria ascunsa adanc in noi.
__________________
"Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii." (Ioan 13,35)
"Va spun ca pentru orice cuvant desert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteala in ziua judecatii." (Matei 12,36)