[QUOTE=ghemis;17227
Se savarsise ceva dezgustator si groaznic in momentul cand pentru Motovilov a inceput perioada celor mai cumplite munci.Chinurile pe care el le-a suferit atunci,au fost descrise astfel in insemnarile facute de propria lui mana:”Domnul m-a invrednicit sa cunosc prin proprie experienta,in deplina realitate,nu in stare de vis sau nalucire,trei din muncile iadului.
Prima a fost focul cel nestins(nematerialnic),care nu se poate stinge prin nimic altceva decat prin harul Sfantului Duh.Acest chin a durat trei zile si trei nopti,timp in care simteam cum ma mistuie flacarile si cum,cu toate acestea nu ard de tot.De 10 ori iar altadata de 17 ori in timp de 24 de ceasuri,stergeam de pe trupul meu un fel de funingine ca de gheena pe care oricine o putea vedea.Si aceste munci nu s-au oprit decat dupa ce m-am spovedit si m-am impartasit cu Sfintele Taine,prin rugaciunile Arhiepiscopului de Voronej,Antonie,si prin ecteniile de insanatosire pe care acest vladica le-a randuit la 47 de biserici si manastiri din Voronej,pentru vindecarea robului lui Dumnezeu ,Nicolae.A doua munca a durat 2 zile si 2 nopti.Aceasta a fost chipul tartarului celui neimblanzit al gheenei care imi bagase atata raceala in oasele mele incat focul nu numai ca nu ma ardea,dar nici nu ma putea incalzi.Dupa dorinta personala a Inalt Prea Sfintitului Antonie de Voronej,am tinut mana timp de o jumatate de ora deasupra unei lumanari aprinse si cu toate ca mana s-a afumat cu desavarsire,totusi nu m-a incalzit deloc.
Aceasta experienta verificata de multi martori,am scris-o pe o coala de hartie pe care am semnat-o,aplicand totodata pe ea si mana mea plina de funinginea lumanarii.Aceste chinuri nu se usurau prin Sfanta Impartasanie.Trupul si Sangele Domnului imi dadea numai putinta sa mananc,sa beau si sa dorm putin.
Dar daca aceste doua munci erau vizibile pentru oricine,al treilea chin de gheena,desi a fost mai scurt ca durata,caci n-a tinut decat 36 de ore,a fost ingrozitor,iar suferinta era de nedescris si nepatruns.Ma mir eu singur cum de am putut sa raman in viata.Si de aceasta am scapat tot prin spovedanie si prin impartasirea cu Sfintele Taine ale Domnului.De data asta m-a impartasit insusi Arhiepiscopul Antonie cu propriile sale maini.Acest chin a fost pricinuit de viermele cel neadormit al gheenei,pe care nu l-a putut vedea nimeni afara de mine si de Arhiepiscopul Antonie.
Eu insa am fost coplesit peste tot de acest vierme atat de rau,care se tara prin toate madularele mele si-mi rodea intr-un chin nespus de ingrozitor toate madularele dinlauntrul meu,iesind cand prin gura,cand prin urechi ori pe nas si apoi se intorcea iar inauntru.Dumnezeu mi-a dat putere asupra lui,asa incat puteam sa-l iau in mana si sa-l intind.Eu declar toate acestea de nevoie,caci nu in zadar mi s-a dat de sus ca sa suport toate acestea,ci ca sa nu mai poata gandi cineva ca eu indraznesc sa chem numele lui Dumnezeu in desert. Nu.In ziua infricosatei judecati a Domnului,Insusi Dumnezeu,Ajutorul si Acoperitorul meu va marturisi ca eu n-am mintit impotriva Lui si impotriva Providentei Sale Dumnezeiesti. Curand dupa aceasta incercare groaznica si nepatrunsa de mintea omului,Motovilov a vazut intr-o vedenie pe iubitul sau protector,Prea Cuviosul Serafim,care l-a mangaiat si i-a fagaduit ca va primi vindecarea desavarsita atunci cand se vor descoperi Moastele Sfantului Tihon de Zadonsk,iar pana atunci demonul care s-a cuibarit in el nu-l va chinui cu atata cruzime.
Si intr-adevar,aceasta fagaduinta s-a implinit peste 30 si mai bine de ani,cand si asteptarea lui Motovilov s-a sfarsit,caci dupa marea lui credinta s-a vindecat .In ziua cand s-au descoperit Moastele Sfantului Tihon din Zadonsk(1861),Motovilov sesea in Sfantul Altar si se ruga,plangea cu amar,ca Domnul nu-I trimite vindecarea pe care sufletului lui necajit o astepta,potrivit cu fagaduinta Prea Cuviosului Serafim de Sarov.In timpul cand se canta heruvicul,el si-a ridicat ochii in sus si a vazut pe Sfantul Tihon care l-a binecuvantat si apoi s-a facut nevazut.Dupa aceea Motovilov s-a simtit deodata sanatos.Aici se termina manuscrisul lui Motovilov cu privire la suferintele sale dobandite datorita mandriei si nesocotintei sale.
|