Citat:
În prealabil postat de sophia
Citesc o carte f.delicata, de Oriana Fallaci, o scrisoare catre un copil nenascut. Superb.
Acolo am gasit niste idei care m-au pus si pe mine pe ganduri:
- Dumnezeu este vazut ca barbat (Tata si nu Mama)
- a creat mai intai barbat
- a trimis pe pamant Fiu si nu Fiica
- femeia este aia pacatoasa, rea, si mai nu stiu cum, facuta pentru barbat si distractia lui
- barbatul are acces la toate, femeia nu
Concluzia: lume de barbat, facuta de barbat, pentru barbat
De ce oare?
De ce nu este Dumnezeu femeie in fond? De ce este prezentat ca barbat batran si nu ca femeie?
In lume f.adesea, in multe tari si religii nu se doresc fete. Toti vor sa aibe numai baieti.
De ce?
In fine multe femei isi doresc ele sa fi fost/sa fie baiat/barbat.
Si eu ma gandesc adesea ca era poate mai bine sa fiu baiat, sa nu am probleme femeiesti, sa fiu tratata altfel, sa fiu mai puternica etc.
Da, barbatii au razboiul, dar nu toti si nu obligatoriu.
Ganduri, intrebari.
Voi barbatii v-ati fi dorit sa fiti femei? V-ar place/fi placut?
|
Sophia, amesteci aici lucruri diferite: problemele sociale, si simbolismul religios.
Lumea actuala, cel putin in Europa, nu mai este atat de patriarhala ca pe vremuri, asa ca are si The Fallen pe undeva dreptate, desi este mult prea agresiv si exagereaza. Li se cere si barbatilor mult, si nu este usor nici pt ei.
Dumnezeu este deasupra diferentelor sexuale. Intr-adevar, pentru Dumndezeu se foloseste mai mult un simbolism masculin, este numit Tata si nu Mama. Insa exista si expresii feminine despre Dumnezeu, de ex. 'Dumnezeu se milostiveste ca o mama de copiii ei', sau imaginea Duhului 'clocind' haosul initial ('plutea deasupra apelor' in ebraica). Duhul este un cuvant de gen feminin in ebraica.
De ce fiu si nu fiica, de ce Tata si nu Mama? Pentru ca masculinul are ceva mai general decat femininul, mai neutru. Sau mai degraba din cauza simbolismului la care face aluzie si sf. Pavel, ca relatia dintre Dumnezeu si umanitate este simbolizata de relatia barbat-femeie, care oricat ar fi evoluat ea in timp nu este reciproca si inversabila in sens absolut. Asta o spun si psihologii - exista ceva profund in masculinitate si feminitate, exista roluri diferite in relatia dintre ele. Rolul barbatesc are din fire ceva mai dinamic, ceva 'fecundator', iar cel feminin din fire ceva mai pasiv, mai 'primitor', de aici simbolismul religios cu Dumnezeu 'iubitul' lui Israel, sau Hristos mirele Bisericii.
Pe de alta parte Evdokimov spunea ca femininul reflecta mai ales pe 'a fi', iar masculinul pe 'a face'.
Astea nu au nimic de-a face cu o discriminare a femeii.