Eu cred ca una din problemele cele mai mari ale crestinilor este formalismul. In sensul ca se spune: odata ce incepi sa mergi la Biserica trebuie sa... (si urmeaza o lista).
Se prezinta in primul rand un Dumnezeu care tine seama de numarul de lumanari aprinse, care aude ruga doar daca e facuta in nu stiu ce fel, cere socoteala pentru ceea ce facem, pune interdictii, etc. Si foarte rar se prezinta un Dumnezeu care, prin definitie, e Iubire.
Apoi, ce vad cei din afara? Ne iubim noi intre noi, cei care zicem ca suntem credinciosi? ("Sa va iubiti unii pe altii pentru ca lumea sa creada...")
Cati oameni nu au oare foame de Hristos dar sunt intimidati sau speriati de ceea ce vad la noi? Oare e cineva interesat de a merge la Biserica duminica, a sta la slujba si apoi a pleca acasa la fel de singur cum a si intrat?
|