[vsovi]

nu comunishtii au intors armele, caci la noi nu existau comunishti, chiar daca un fel de comunist era Patrashcanu, dar nu era internatzionalist, nu era bolshevic... ci cel care a intors armele, nu pentru ce spune evreulcelales sau andreicozia ca shi cum ar fi fost razboiul sfarshit, este Regele Mihai I cu un guvern roman de uniune natzionala, sau mai zic ei ca nemtzii sau romanii sau altzii au fost nishte suboameni, poi in razboi totzi erau militari , deci cu totzii erau pasibili de a plati pentru crime de razboi sau de a deveni eroi, orice soldat fie de la aliatzi fie de la axa, fie civili de la partizani, deci luptele erau pline de onoare militara shi jertfa eroica militara, caci shcolile de ofitzeri ale europei, din franta sau germania sau italia sau austria itzi formau un caracter demn plin de curaj, iar in clipa aceea nimeni nu putea shtii cat va dura razboiul shi cine il va cashtiga pana la urma din moment ce la ora aceea Parisul era ocupat de nemtzi, iar frontul din est era pe aliniamentul Nistru, fosta granitza a Poloniei shi tzarile Baltice iar Nordul Italiei inca era sub nemtzi caci Roma abea in iunie 1944 a fost eliberata...

deci iata cum statea frontul... abea ca aliatzii au reushit sa recucereasca in tzarile lor unele pozitzii pierdute, astfel ca mijlocul Europei era inca ocupat... complet.

deci in 1943 se intorsese soarta razboiului in sensul ca pana atunci in luptele de cucerire ale nemtzilor nu li s-a putut opune nimeni shi abea in 1943 apare echilibrul shi de atunci au inceput sa le poata sta aliatzii impotriva, deci sa nu le permita sa mai avanseze prea ushor, incepand de atunci incolo, shi aliatzii au pornit shi atacuri inverse shi au aparut shi eshecuri shi retrageri ale nemtzilor dar urmate de recuceriri de pozitzii caci nemtzii recucereau mereu pozitziile pierdute, deci nu este vorba de pierderea razboiului la data respectiva, in 1943, iar in anul 1944 iunie, iulie, august, abea ca aliatzii au reushit sa incercuiasca in Europa, germania nazista, pentru ca aceshtia s-au retras pe pozitziile intarite, pe aliniamente, pe linii de front bine intarite, dar v-am aratat unde erau fronturile, aliniamentele:

-la Paris in Frantza, deasupra Romei in nord in Italia, shi in est pe aliniamentul Nistru, fosta granitza a Poloniei pana in tzarile Baltice...

deci despre ce vorbim? despre sfarshitul Razboiului? de mai 1945? sau de 1946 in Pacific sau de bomba atomica?

vorbim despre momentul culminant cand aliatzii trebuiau de acum sa atace pozitziile de aparare intarite ale nemtzilor-ungurilor-italienilor sau ale romanilor sub Antonescu... ceea ce insemna ca pentru un om ce se apara trebuiau sa moara 10 oameni care ataca... deoarece asha este in aproape orice batalie cu armate echivalente.

shi in aceste conditzii, in care sovieticii au pierdut pe frontul din est milioane de soldatzi din incompetentza generalilor sovietici ascunshi prin buncare shi trimitzand armatele intr-un atac nesfarshit pentru a copleshii prin numarul lor pe adversari, au gasit potrivit sa incerce acum o alta strategie antinazista, cunoscand ca Romania este ocupata in vest, ca li s-a luat Ardealul de nord, shi ca Antonescu cerea pace shi armistitziu deci nu capitulare neconditzionata inca din '43, inceputul lui '44 deoarece Romania voia sa iasa din Razboi... caci nu era razboiul nostru. Al nostru fusese doar pentru a ne elibera Basarabia shi Bucovina, ca in rest a fost un pretz platit ca sa nu ne ocupe complet fascishtii-hortishtii shi nazishtii.

In aceste conditzii au format rushii din romani prizonieri, diviziile Horia-Closhca shi Crishan, Tudor Vladimirescu, aratandu-se disponibili ca sa ne dea prizonierii inapoi, deci trimitzandu-i sa negocieze cu regele... pentru intoarcerea armelor.

Regele a acceptat shi a hotarat intoarcerea armelor, ordonand intoarcerea armelor shi eliberarea Ardealului de nord. Dar initziativa a fost a rushilor, caci ei shi-au aratat aceasta disponibilitate de a lupta in comun pentru aceleashi scopuri... eliberarea de sub nemtzi shi hortishti shi italieni...

Deci regele a acceptat ordonand ca armata romana sa ramana in cazarmi deoarece diviziile Horia-Closhca shi Crishan erau romani foshti prizonieri luatzi de sovietici, shi a vrut sa evite luptele fratricide.

Apoi Regele Mihai I a format un guvern Romanesc de uniune natzionala shi Armata Romana a pornit la razboi dupa ce a lasat pe nemtzi sa paraseasca tzara in mod pashnic, a pornit atacul impotriva Ardealului de nord ocupat, luptand impreuna cu armata sovietica care avea interesul de a cashtiga razboiul cu germania nazista, pentru a primi despagubirile de razboi.

Deci nu comunishtii au intors armele ci Regele cu un guvern de uniune natzionala din care facea parte Patrashcanu care era un fel de comunist-socialist creshtin roman shi nicidecum bolshevic sovietic...

deci aceshtia, guvernul de uniune natzionala, partidele politice in frunte cu Regele Mihai I au acceptat shi hotarat intoarcerea armelor, iar tzara a fost ocupata de bolshevici dupa razboi in mod treptat pana au furat alegerile shi prin propaganda mincinoasa shi-au insushit laurii victoriei deshi impotriva nemtzilor shi hortishtilor au murit atatzia romani ca am ajuns a 4-a putere in cateva luni dupa numarul mortzilor...

deci batalia de cateva luni din 23 augus '44 pana in mai '45 pentru noi a fost echivalenta cu 6 ani de razboi pentru altzii...

deci acesta a fost momentul hotarator 23 august 1944 shi nu momentul cand au inceput shi aliatzii sa mai conteze in lupte adica 1943, caci pana atunci nemtzii avusesera doar victorii, dar din 23 august 1944 spre sfarshitul anului 1944 incepeau shi ei sa se gandeasca la o posibila infrangere... caci erau inconjuratzi din 3 partzi.

deci nu comunishtii sovietici au facut intoarcerea armelor ci Regele Mihai I a acceptat propunerea lor, adica a crezut in reushita acestui plan, ceea ce ne-au propus rushii, adica sa intram in razboi de partea lor caci era shi in interesul nostru natzional. Dar razboiul in momentul acela era chiar la mijlocul lui! caci pana in 1943 nemtzii nu putusera a fi opritzi in campaniile lor militare darmite sa fie cuceritzi... iar in august '44 v-am aratat ca mijlocul Europei, muntzii shi tzarile de jur imprejurul Germaniei erau ocupate de nemtzi, Parisul era inca ocupat precum shi nordul Italiei iar in est frontul era la Nistru-granitza Poloniei, tzarile Baltice, urmand spre Bucuresti inca doua aliniamente fortificate.

Dar dupa razboi multzi 'eroi'... ma refer la aia in viatza care s-au impaunat furand meritele altora, sau chiar tzarile altora, prin shantaj, minciuna, abdicare fortzata a Regelui, propaganda, furt de alegeri, crima, teroare shi nerespectare a hotararilor shi invoielilor... verbale sau scrise...

deci asha ne-am eliberat o parte din tzara, shi pe cehi shi pe unguri, murind cate 10 romani pentru fiecare neamtz sau hortist sau austriac aflat pe pozitzii de aparare... iar sovieticii bolshevici erau in spate cu catiushele shi tancurile... ramanand pe pozitzii... pana azi.

Deci Razboiul de eliberare a Ardealului de nord shi apoi a Ungariei shi Cehoslovaciei era a regelui Mihai I iar sovieticii l-au confiscat, caci noi nu ne-am dus mai departe ca sa ocupam Germania... iar inainte, in 41, regele a zis ca armata romana sa nu treaca dincolo de Nistru... caci Antonescu pornise razboi de eliberare a Basarabiei shi Bucovinei iar peste Nistru eram doar un fel de paznici ce aparam la baioneta flancul armatei germane... caci Antonescu nu a inarmat diviziile romane de dincolo de Nistru... ascultand de indemnul regelui shi cunoscand sufletul shi interesul natzional... dar shtiind ce le poate capul sovieticilor bolshevici caci doar ei impreuna cu fascishtii au luat Polonia shi noua Basarabia shi Bucovina... caci oculta socialist-ateista a provocat din doua partzi ca sa aiba motiv sa ne ia tzara noastra Creshtina, Regina Romania, asha cum shtia shi Carol al II-lea care nu a cazut in ispita de a porni la razboi, caci intuia foarte bine ce ne ashteapta daca intram de partea unuia sau altuia in Razboi, asha ca Romania a dus un razboi de eliberare shi aparare neintrand in razboi de partea nimanui.