[eulaura]

nu m-a mai intrebat nimeni de mult cum ma simt... n-a mai avut nimeni de mult acces direct la sufletul meu, si desi chiar nu conteaza deloc daca postez si eu sau nu pe ste topicul asta, tot vreau s-o fac pentru ca sa ma mai descarc... in primul rand ma deprima ca nu stiu care e rostul meu( probabil acum multi vor rade de ce am spus, stiu... chestia asta aproape a devenit cliseu, dar chiar nu-mi dau seama ce planuri are Dumnezeu cu mine). apoi, ma simt vinovata pentru faptul ca mereu gresesc , dar mereu.... toate incercarile mele de a face ceva bun se fac scrum din pricina mandriei mele. cred ca am o forma de mandrie perversa... care imi nimiceste orice incercare de a face ceva bun si de a ma apropia de Dumnezeu.Dumnezeu a fost si este foarte bun cu mine, si nu zic asta pentru ca suna frumos, chiar asa este, si eu tot n-am suficienta vointa sa ma rup de ceea ce ma tine departe de El iar asta ma face foarte nefericita de fiecare data cand imi dau seama de ce fel sunt. simt ca am o datorie foarte mare fata de Dumnezeu, pe care parca n-o sa o pot achita orice as face... El imi tot da , si eu nu numai ca nu dau nimic inapoi, dar fac si impotriva. urasc atitudinea asta a mea. chiar acum, in loc sa scriu mesajul asta , poate as putea sa fac ceva pentru remedierea situatiei, dar eu stau aici si ma lamentez... simt ca mi s-a tot dat si eu am tot luat, fara sa dau nimic inapoi. apoi parintii mei... desi si ei au greselile lor sunt niste parinti devotati, care au facut TOT ce au putut ce mai bine ca sa-mi fie mie bine, din toate punctele de vedere... ii iubesc foarte mult, dar niciodata n-am stiu sa le arat asta. vreau sa-i fac fericiti. si-au sacrificat fericirea pentru fericirea mea, si as vrea sa pot face si eu ceva care sa le aduca liniste, si macar multumire, bucurie, daca fericire e prea mult spus... si n-am nici o idee cum sa fac asta, si nici nu stiu daca voi avea cum. si-ar mai fi faptul ca toate minciunile pe care le-am zis pana acum(atat mie cat si celorlalti) acum acum consecinte grave asupra mea : nu mai stiu ce simt si pentru cine, nu stiu clar sa fac diferenta intre adevarat si fals...