Citat:
În prealabil postat de anna21
O fi casatoria un jug, dar in nici un caz din cauza copiilor.
Copii sunt, de fapt, cel mai bun lucru! Este greu, dar ai multa bucurie.
(Daca poti sa-ti imaginezi, copilasul meu de un an si jumatate nu se lasa mangaiat pe cap cand il pun la culcare, vrea sa ma mangaie el pe mine! Isi trece degetele mici prin parul meu, are fata rotunjoara aproape de fata mea si miroase atat de frumos a bebelus.. imi doresc sa opresc timpul in loc, sa pastrez acel moment pentru totdeauna.)
|
Ce frumoooooooooooooooooooooos!
Apropos de ceea ce spui tu, e oare posibil ca intr-un cuplu proaspat casatorit, venirea unui copil sa produca un oarecare dezechilibru...in sensul ca cei doi nefiind inca obisnuiti foarte bine cu viata de cuplu, prin venirea copilului sa nu mai aiba timp pentru ei, sa se cunoasca, sa comunice????
Nu stiu de ce, dar eu fiind casatorita de putin timp( 1 an si doua luni) am ajuns la concluzia ca pentru venirea unui copil chiar trebuie pregatire, sufleteasca, duhovniceasca...ceva de genul asta. Nu stiu altii cum sunt, dar eu simt ca am nevoie de o perioada de acomodare chiar si cu gandul, pentru ca am constientizat ca in viata mea copilul chiar va fi cea mai imprevizibila si responsabila prezenta, prin faptul ca eu ii voi da nastere, de noi va depinde educatia lui, formarea lui si stiu ca ni se va schimba statul...nu vom mai fi noi 2, cei care suntem acum, niciodata. Poate ca asta ma sperie cel mai mult, ca nu stiu cum ne va fi cu un copil, cum va fi el ca si copil, cum voi fi noi ca si parinti si cum se va transforma relatia noastra....offff multe de spus!
