[quote=ghemis;178341]
Citat:
În prealabil postat de Florin-Ionut
Fratele meu,stii ce cred eu,ca tu in ultima vreme ai citit/citesti pe P.Dumitru Staniloae de il tot aduci mereu in discutie.Trebuie sa citesti mai multi sf parinti,de fapt tu sustii doar una din muncile iadului(sunt 9 munci),cea a singuratatii vesnice.
Sfîntul Vasile cel Mare recunoaște viermele din iad ca o realitate, iar nu o ficțiune, o alegorie, o idee abstractă. Sfîntul Ioan Gură de Aur pune, de asemenea, viermele și amarul muncilor iadului, ca simțual, zicînd: "De la sicriu și de la vierme aruncă-ți cugetarea ta la viermele ce nu moare și la focul ce nu se stinge; la scrîșnirea dinților și la întunericul cel mai dinafară, la suferința unei strîmtori veșnice". Sfîntul Dimitrie al Rostovului, zice: "În gheenă va fi un foc nestins, o iarnă friguroasă, un vierme ce nu moare, o putoare nesuferită, o întristare netîlcuită, o foame grozavă, o sete nepotolită și o strîmtoare extremă" (Omilia a doua, despre intrarea Domnului în Ierusalim).
|
Viermele neadormit este intr-adevar o realitate: este constiinta care va roade vesnic omul care a ales departarea de Dumnezeu, trecand de partea raului. Si focul cel nestins este o realitate, fiind refuzul iubirii, imposibilitatea de a raspunde la dragostea divina. Si intunericul este real, pentru ca locuitorii imparatiei raului vor fi separati unii de altii, existand intr-o stare de nestiinta, de necunoastere, dupa cum scrie in NT:
Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desființa; darul limbilor va înceta; știința se va sfârși... Daca damnatii nu vor avea dragostea, atunci ce le va ramane? Intunericul cel mai dinafara, vesnicia la marginea existentei, eternitatea disperata in starea in care au murit moartea cea vesnica! Cu sufletul mai intai, iar mai apoi si cu trupul.