[mariamargareta]

Mai întâi pe ocolite, apoi mură-n gură, ni se sugerează şi cine sunt acei zidari îndoielnici şi nemulţumiţi şi invidioşi şi apoi dezertori, care în loc să zidească pe mai departe la “lucrarea” pucioşească, s-au apucat acum să o dărâme:


“ Grăiesc cu voi, căci cu voi are ce are duhul cel rău, care lucrează prin cei îndoielnici şi nemulţumiţi, dar Eu le spun acestora aşa: cine vrea să iasă el bine, iar voi să ieşiţi rău, acela uită mai întâi de păcatele lui, pentru care Eu, Domnul, am închis ochii şi am tăcut adânc, din iubire pentru ei, şi iată-i, ei acum n-au milă de mersul Meu, de lucrarea Mea, de vreme ce au dat şi dau să lucreze cu atâta lipsă de înţelepciune de sus, dându-se ei drept păsători pentru lucrarea Mea, dar nu aşa lucrează un om care are în el Duhul Meu. [...] O, ce greu Mă doare, ce tare Mă doare de la cei neascultători şi apoi nemulţumiţi în ei! Dacă ei nu ştiu să zidească, de ce, oare, dau să strice pe cele zidite de Mine? Dacă ei nu ştiu să sădească, de ce, oare, dau să strice pe cele sădite de Mine? O, ce păcat, ce păcat mare este invidia! O, de unde aşa lucrare a duhului rău în cei hrăniţi de Mine cu Duhul Sfânt?” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 28 mai 2009)


De aceea, o ameninţare voalată la adresa “dezertorilor” Zidari nu strică; poate, poate se vor potoli şi-i vor lăsa în pace pe “purtătorii de Dumnezeu” Mihaela şi Nicuşor, şi numai aşa vor scăpa de cursele şi paguba care-i aşteaptă:


“Voi, cei care aţi plecat de sub binecuvântarea Mea şi daţi încă să stricaţi pe cele rămase, umiliţi-vă şi staţi cuminţi faţă de lucrarea Mea dacă n-aţi mai vrut să staţi sub ocrotirea ei cea de la Mine, trăgându-vă de sub ea şi ducându-vă spre necredinţă şi spre libertatea care vă robeşte şi nicidecum nu vă eliberează, ci vă duce spre cursă, tată.[...]Iată, îi bagi pe ei mereu sub vină pentru nemulţumirea ta, iar Eu Mă aşez lângă ei şi sufăr cu ei, căci ei sunt purtători de Dumnezeu. [...]O, vai de cei care ca să le crească cinstea lor îi hulesc pe cei credincioşi Mie, căci nu capătă nimic cei ce fac aşa, ci numai pagubă îşi lucrează! “(Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 28 mai 2009)


Cei care au “dezertat” de la Pucioasa, numai din cauza liderilor pucioşi au făcut-o, şi de aceea ei nu-i vor mai putea iubi vreodată pe aceia de care s-au despărţit, şi de aceea ei sunt ca şi blestemaţi de Dumnezeul Pucioasei şi vor fi ruşinaţi de faptele lor de nestatornicie:


“ O, am căutat în fel şi chip să le dau înapoi ce-au pierdut, să le dau dragostea de voi, ca nu cumva să fie lipsiţi de răsplată pentru aceasta, dar ei nu mai pot aşa, căci socoteala lor e bătută în cuie [...] O, fiilor, cei ce lovesc în cei smeriţi cu inima, cei ce vă învinuiesc pe voi cu duşmănie, despărţindu-se de voi, aceia n-au mai voit binecuvântarea, şi ea s-a îndepărtat de la ei, şi au iubit prin aceasta blestemul, şi s-au îmbrăcat cu el ca şi cu o haină şi a intrat ca apa în ei, şi ca untdelemnul în oasele lor, căci aşa este răsplata celor ce părăsesc pe Domnul. [...] iar cei ce pleacă de lângă Mine şi de lângă tine, întorcându-se la părinţii lor cei după trup, în pământul din care au ieşit când au venit la Mine pe vremea credinţei lor, aceia sunt ruşinaţi de nestatornicia lor şi de drumul lor cu Mine pe vremea credinţei lor, căci iată, neascultarea îl trage pe creştin de la Mine; ea, şi nu îndoiala sau sminteala îl scoate pe el din planul Meu cel de azi.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 28 mai 2009)


Şi deodată, o incredibilă schimbare! Cel care se plângea puţin mai înainte că “e depăşit de situaţie şi nu-i poate ocroti cu nimic pe copiii lui cei necăjiţi” şi că “nu-i poate feri de lovituri”, acum se laudă că se va îngriji de ei şi de lucrarea lor şi-i va feri de orice rău. Atunci de ce se mai plâng ei, dacă sunt atât de ocrotiţi de Dumnezeul lor?:


“ Eu, Domnul, am grijă de tine, poporul Meu, şi de lucrarea Mea cu tine, tată,[...] , iar Eu voi porunci oricărui rău să se abată de la tine şi să se destrame cu totul, iar tu să biruieşti ca David, ca Iosua şi ca toţi binecuvântaţii Mei, căci tu stai sub binecuvântarea Mea, fiule, aşa cum a stat Avraam.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 28 mai 2009)

Văzând atâta cameleonism fariseic, stai şi te miri şi te-ntrebi: oare când a spus adevărul acest "Dumnezeu Pucios", când neputincios, când schimbăcios? Când zicea că poporul Lui este “cel mic” sau când zicea că este “cei mulţi”? Când zicea despre el “Eu nu vă pot feri de lovituri” sau când zicea “Eu voi porunci oricărui rău să se abată de la tine şi să se destrame cu totul”?