[vsovi]

dar intrebarea cea mai interesanta este cum de niciodata lunei nu i se vede spatele, ci intodeauna i se lumineaza aceiashi fatza, de ca shi cum ea ar fi deasupra soarelui fatza de pamant, avand faze de creshtere shi descreshtere caci nu pamantul se interpune ci e vorba de unghiurile dintre luna shi soare in mishcarile lor shi noi ca privitori, shi e interesant ce se intampla la eclipsa de luna daca toate se mishca pe deasupra pamantului acesta tocmit, pamantul de jos, de sub Cer... cum e posibil sa vedem aceiashi fatza oriunde ne-am afla pe pamant? deci e vorba de o distantza critica ce apare din pricina ca lucrurile sunt finite shi de un unghi al pozitziilor luminatorilor in mishcarile lor shi fireshte ca e vorba de un spin, de o axa titirezica... a mecanismelor ce se formeaza... shi e vorba de unghiul de refractzie critic prin paturile shi straturile de aer... e ceva frumos dar de neexplicat ushor... caci nimeni nu cunoashte cu adevarat tainele creatziei... decat Dumnezeu... dar le lasa shi oamenilor ca nu le tzine doar pentru El... dar e obligatoriu pentru ca sa le afli, sa mergi pe firul sfant... al smereniei shi credintzei... din dragoste... ca altfel ajungi in sheol pe acelashi fagash, pe acelashi tunel... daca nu respectzi pe aproapele tau cazi, aluneci... in mandrie shi triumfalism... facand fapte rele shi pacate grele... potzi deveni rautacios din pricina ca nu shtii, ca nu pricepi, ca nu crezi... ajungi de te prapadeshti din lacomie shi laudaroshenie desharta... deci trebuie avut grija de Iisus... ca de un Christal... care daca L-ai scapat pe jos din suflet se face bucatzele lovindu-se de bolovani shi de placile de marmura.

sau poate ca luna e luminata shi de razele reflectate de paturile de aer ce stau peste pamant, luminata ca dintr-o tainica oglinda shi astfel se vede fatza ei de dedesubt exact aceiashi mereu... spre noi... caci noi neglijam unghiul de refractzie dar shi pe cel de reflexie al luminii solare facut cu paturile atmosferice...