"Anumite experienţe negative avute de unii cu aceste părţi ale credinţei,cu preoţi,călugări.Rănile se vindecă greu mai ales fără ajutor concret"(din postarea Sofiei)

Eu le-aş fi numit pe acestea ispite fără de care sporirea mireanului sau a călugărului nu este posibilă.Ele(ispitele)au rolul de a alege trebnicii de netrebnici.Într-unii ispitele desăvârşesc ascultarea şi dragostea de Dumnezeu iar în alţii le şterg pe acestea şi pun în loc ascultarea şi dragostea de sine.
Ispitele descoperă ce este în inima omului "Drepte sunt căile Domnului,şi cei drepţi merg pe ele în bună pace,iar îndărătnicii pe aceleaşi căi se poticnesc şi cad"

Pentru calea călugăriei trebuie sănătate deplină şi maturitate a minţii.Viaţa duhovnicească nu se deschide decât în sufletul care are curajul umilinţei:
-Injosirea în faţa lui Dumnezeu /- dispreţul de sine /- lepădarea voii proprii.
-acestea trei sunt arme ale sufletului dăruit lui Dumnezeu.