@cristiboss - mai sunt si altii care vorbesc la unele teme in cunostinta de cauza, chiar daca nu crezi


.
O intrebare - la mine ai tot oscilat sa intri pe lista (ai intrat, ai iesit si tot asa). Asta ce sa insemne?
@Anca - poate ca ideea nu ar fi rea sa se lasa o portita de iesire. Ma refer la faptul ca unii nu stiu totusi ce ii asteapta si daca sunt chiar facuti pentru manastire. Uneori nici acela care trebuie sa-l sfatuiasca/dea aprobare (nu stiu exact cum se procedeaza) nu stie. Cum evalueaza el persoana, pe ce criterii?
Si pe urma se pot intampla modificari si pe parcurs: sufletesti, de sanatate, iti dai seama abia dupa un timp ca ai gresit calea, sau chiar sunt probleme in manastirea cu pricina (mobbing poate fi si acolo, hormonii urla si acolo si chiar si la femei, hartuire sa nu spun cum, etc.). In cazuri din astea nu poti sa tii omul cu forta si nici sa-l consideri esuat sau pacatos, sau cum am mai citit pe aici. Poate chiar Dumnezeu ii da un semn uneori - "nu este de tine aici, nu poti tu asta, pleaca in lume".
Manastirea nu este o alegere, o cale, o profesie. Pentru manastire trebuie sa fii facut, din multe puncte de vedere. Si cred ca sunt f.putini din acestia, inclusiv dintre calugari/maici. Cred ca multi nu se duc din chemare, ci din alte considerente mai lumesti.