Am gasit intamplator aceasta discutie si nu ma pot abtine sa nu va spun si eu care e parerea mea deoarece de foarte mult timp ma framanta acest subiect...respectiv care e cu adevarat Duhul Sfant si cum anume se primeste acesta.
Am simtit nevoia sa va impartasesc punctul meu de vedere deoarece alaturi de o prietena foarte buna am frecventat destul de des biserica pensticostala. Observarea comportamentului lor si a predicilor lor ma face sa fiu obiectiva si sa vad ca sint cu adevarat plini de duh dar din pacate nu de duhul lui Dumnezeu....
Ei se cred cu adevarat superiori si mantuiti prin vorbirea aceasta pe care toti se simt obligati sa o aibe la un moment dat. Aceasta vorbire este semnul lor ca sint salvati si ca la sfarsitul tuturor veacurilor cand vine Domnul Iisus, ei poarta acest semn distinctiv.
De fapt, toata baza lor pentru a justifica ca au dreptate consta in urmatorul verset pe care il rostesc mereu:
"38. Iar Petru a zis către ei: Pocăiți-vă și să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, și veți primi darul Duhului Sfânt.
39. Căci vouă este dată făgăduința și copiilor voștri și tuturor celor de departe, pe oricâți îi va chema Domnul Dumnezeul nostru. " - Fapte 2
Dar nu este specificat niciunde ca darul Duhului Sfant e reprezentat doar de vorbirea in limbi...
Parerea mea e ca Duhul Sfant e in inima, in daruirea sufletului, corpului si a fiintei noaste intregi Domnului nostru si a lui Iisus, la fel cum spune urmatorul verset:
"ROADA DUHULUI, dimpotrivă, este dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege" Galateni 5:22-23.
Roada Duhului este dovada faptului ca traim pentru Dumnezeu si refuz sa cred ca Dumnezeu ne-ar intoarce vreodata spatele si nu ne-ar considera ai Sai doar pentru ca nu vorbim in asa zisele limbi.
La diverse "adunari" am asistat la aceasta vorbire in limbi ale unora ....si nu pot sa va spun ce groaznic, teatral chiar mi s-a parut. Cred ca era o stare de hipnoza colectiva, un fel de autosugestie. Oricum curios e faptul ca doar ei au acest "dar" ....in rest nu prea am auzit multa lume de orice alta religie sau cult care ar avea asa ceva.
Jalnic mi s-a parut faptul ca unii predicatori au sustinut in biserica lor cu tarie faptul ca doar ei sint cei salvati, alesi de Dumnezeu....ceilalti sintem pacatosi....asadar am renuntat sa merg la ei definitiv. Oricum nu am vazut niciodata nu penticostal care sa fie interesat sa afle despre alte religii, sa intre macar de curiozitate in alte biserici...
In final ma intreb oare ce fel de duh e cu adevarat acela care ii face sa gandeasca si sa se comporte astfel?
|