Preotul si preoteasa trec, ca si noi - ceilalti oameni, prin furcile caudine ale ispititorului. Insa ele sunt ingaduite de Dumnezeu numai daca iese ceva bun din asta.
Adica, daca ei se vor desparti din cauza unei astfel de cumpene din viata lor inseamna ca despartirea le este spre mantuire.
Daca nu se vor desparti inseamna ca ramanerea impreuna iarasi le e spre mantuire.
Degeaba ne aplecam noi cu mintea noastra limitata asupra problemelor lor ca nu vom avea ceva de invatat din asta: e o chestiune care ne depaseste.
La ce ne va folosi noua sa stim ce face altul?
Important e ce facem noi.
Crezi ca preotul care trece printr-o despartire devine vreun vagabond care nu mai are nici-un drept?
Poate devine mai intelept si mai devotat slujirii.
Asta numai Dumnezeu o stie.
Insa ei cu viata lor si noi cu a noastra (sau altfel spus: eu cu viata mea).
Sau tu o sa devii mai inteleapta daca o sa stii mai multe amanunte despre povestea lor?
Ma indoiesc.
Oricum, noi oamenii, invatam numai din greselile proprii.
__________________
Doamne ajuta!
|