Atunci eu ce sa mai zic?
Sotului meu ii dadeau tarcoale tot felul de fete si femei foarte frumoase, cu care nici nu puteam visa sa ma compar - nici ca frumusete, nici ca pozitie sociala, nici ca ... nimic.
Dar m-a ales pe mine.
Evident, l-am intrebat de ce. Stiti ce mi-a raspuns? (dar sa nu radeti de mine...) pe un ton jumatate gluma, jumatate serios: "Prea frumoasa nu esti, nici prea gospodina, nici nu esti vreun geniu, dar te iubesc si cred ca TU ESTI CRUCEA MEA"
Am ramas muta.
|