[ancutzabc]

Oricine”Cel mai frumos cuvânt din Evanghelia lui Isus Hristos este „oricine”. Toate promisiunile lui Dumnezeu au fost menite pentru fiecare fiinţa umană. Acest fapt îi include pe bărbaţii gay şi pe lesbiene. Cât de tragic este faptul că Biserica Creştină a exclus şi persecutat persoanele homosexuale! Suntem cu toţii creaţi cu necesitatea puternică de relaţii personale. Calitatea vieţii noastre depinde de dragostea pe care o împărtăşim altora, familie sau prieteni, parteneri sau semeni. Totuşi, gay-ii şi lesbienele au întâmpinat atitudini ostile în societate şi adesea sunt privaţi de relaţii sănătoase. Isus Hristos ne cheamă să găsim sensul suprem în vieţile noastre prin relaţii personale cu Creatorul nostru. Această importantă uniune spirituală poate aduce vindecare şi întări relaţiilor noastre omeneşti. Nu este un păcat, Nu este o boalăPentru multe secole, atitudinea Bisericii Creştine faţă de sexualitatea umană a fost foarte negativă: relaţia sexuală era destinată procreării, nu plăcerii; femeile şi sclavii erau consideraţi proprietate destinată bărbatului; şi mai multe manifestări ai heterosexualităţii, ca homosexualitatea, erau considerate păcătoase. Aceste tradiţii continuă să influenţeze bisericile de astăzi. Multe biserici învaţă că femeia trebuie să se supună bărbatului, continuă să îngăduie discriminarea persoanelor de culoare şi condamnă homosexualitatea. Ei spun, că orice act homosexual este unul păcătos, adesea referindu-se la propria interpretare a scripturii. Alte biserici de azi sunt influenţate de secolul gândirii psihanalitice, promovate printr-o minoritate cu mare influenţă în sfera medicinii. Ei văd homosexualitate a ca un soi de boală. Deşi acum această opinie a fost discreditată pe larg de medicină ca specialitate, unele biserici şi slujitori continuă să fie influenţaţi de această idee. Ei susţin că homosexualii „nu sunt perfecţi” şi au nevoie de „vindecare”. Vestea bună este că din 1968, când a fost fondată Metropolitan Community Church, apariţia unei comunităţi puternice de gay şi lesbiene, şi concluzia unor noi studii ştiinţifice asupra homosexualităţii au făcut ca Biserica Creştină să reexamineze aceste subiecte. Un număr crescând de cercetători ai scripturii şi teologi recunosc acum că Scriptura nu condamnă relaţiile homosexuale pline de dragoste şi responsabilitate. De aceea, gay-ii şi lesbienele trebuie să fie acceptaţi – exact aşa cum sânt – în Bisericile creştine, iar relaţiile homosexuale trebuie să fie sărbătorite şi afirmate! Interpretarea schimbată... impactul studiului Interpretarea Biblică şi Teologia de asemenea se mai schimbă din când în când. Circa 150 de ani în urmă, în SUA unele învăţături creştine susţineau că există două porunci morale: una pentru albi şi alta pentru cei de culoare. Oamenii albi erau consideraţi superiori celor de culoare, astfel cei de culoare trebuia să fie în subordonarea celor albi, iar sclavia era o instituţie creată de Dumnezeu. Slujitorii care susţineau o asemenea idee respingătoare aveau pretenţia de autoritate Biblică. Conflictul asupra sclaviei a adus la scindare şi la formare a mai multor denominaţii Creştine majoritare. Aceleaşi denominaţii desigur nu mai susţin ideea sclaviei în zilele de azi. S-a schimbat cumva Scriptura? Nu, ei şi-au schimbat interpretarea Bibliei! Care au fost influenţele, care ne-au adus la noi feluri de înţelegere a Scripturii? Noi informaţii ştiinţifice, schimbările sociale, experienţele personale şi poate forţele supreme de schimbare în felul nostru de a interpreta Scriptura şi a dezvolta convingerile noastre. Date ştiinţifice privind orientarea homosexuală nu au existat înainte de secolul 19. Majoritatea Bisericilor Creştine, , cred că Biblia a fost inspirată de Dumnezeu şi este sursa de bază a autorităţii pentru credinţa Creştină. De aceea, ce ne învaţă Biblia, la orice subiect, inclusiv sexualitate, este de o importanţă majoră. Problema este că uneori Biblia spune foarte puţine despre anumite lucruri, şi atitudinile răspândite despre aceste subiecte sunt determinate în mai mare măsură de alte surse, care mai apoi sunt puse în expresii biblice. Este adevărat în special în cazul homosexualităţii. Din fericire, cercetările moderne au dezminţit multe din presupunerile şi concluziile precedente. Ce spune şi nu spune Biblia O altă înţelegere a Bibliei „Acea homosexualitate, împotriva căreia vorbeşte Noul Testament este pederastia răspândită în cultura Greco-romană; atitudinea faţă de pederastie, la fel şi limbajul folosit pentru a o renega, sunt împrumutate din cultura iudaică”Robin Scroggs, Profesor de Teologie Biblică, New York „Nimeni nu poate afirma cu o convingere absolută, că cele două noţiuni cheie din prima epistolă către Corinteni 6:9 au fost menite sa facă o referinţă directă la homosexualitatea masculină”Victor Paul Furnish, Profesor de Noul Testament „Cel mai tare argument al Noului Testament în susţinerea amoralităţii homosexualităţii în sine, tradiţional parvine de la epistola către Romani 1:26, unde este definită ca «para physin». Traducerea curentă este „patimi scârboase”. Traducerea obişnuită a acestei îmbinări de cuvinte «împotriva firii». Există două interpretări justificate pentru ceea ce Pavel putea avea în vedere în această expresie. Se putea referi la păgâni, care mergeai mult prea departe în dorinţele lor sexuale pentru a obţine noi plăceri. A doua versiune este că acest cuvânt „physis” se referea la „natura” poporului ales, căruia legea Leviţilor le interzicea relaţiile homosexuale.”John J. McNeill, Adjunct al profesorului de Psihologie, Seminarul Teologic Union, New York „O lectură atentă a polemicii lui Pavel vis a vis de homosexualitate din primul capitol al epistolei către Romani nu susţine interpretarea comună a acestui pasaj. Pavel nu neagă existenţa împărţirii lucrurilor în curate şi necurate, şi chiar presupune, că evreii creştini vor continua să urmeze poruncile legii sanitare. În acelaşi timp, el se abţine de a identifica necurăţia fizică cu păcatul, şi de la cerinţa ca păgânii să respecte această lege.”William Countryman, Profesor de noul Testament, Biserica Divinităţii, Şcoala din Pacific, Berkeley „Cuvântul iudaic „toevah”, tradus ca «scârbos», in realitate nu înseamnă ceva rău în esenţa sa, ca de exemplu violul sau tâlhăria, (menţionată în alt pasaj al cărţii Levitic). Mai degrabă ceva necurat în sens ceremonial, ca de exemplu consumarea porcinei sau contacte sexuale în perioada menstruaţiei, şi una şi alta sunt interzise în aceleaşi capitole.”John Boswell, Profesor de istorie, Universitatea Yale, New Haven