[Marimira]

Ideologiile heterodoxe, umaniste, păgâne şi oculte duc un război concertat împotriva Bisericii
La aceeaşi răscruce ideologică la care se află Biserica Ortodoxă, ca instituţie, se află astăzi ierarhii săi, cei care au adus Biserica în acest impas. La rândul lor, ei sunt nevoiţi să aleagă între a-I urma lui Hristos sau a urma ideologiei ecumeniste, care îi îndepărtează de Hristos.
Spre deosebire de orice altă perioadă critică din istoria Bisericii (n.r.: Biserica a traversat multe perioade dificile, precum cele ale marilor erezii hristologice din primele veacuri creştine, a iconoclasmului din secolele VIII-IX, a Marii Schisme dintre Biserica Ortodoxă şi cea Romano-Catolică de la 1054 sau a falsei uniri dintre ortodocşi şi catolici de la Florenţa din secolul al XV-lea), situaţia actuală în care se află Biserica este mult agravată, pe de-o parte de poziţia ierarhilor şi, pe de alta, de atitudinea credincioşilor.
În plus, influenţa curentelor păgâne se face simţită astăzi în Biserică mai mult ca niciodată. Acestea au atacat întotdeauna Biserica din cauza divergenţelor fundamentale dintre ele şi învăţătura dumnezeiască, ca şi prin aversiunea pe care au manifestat-o faţă de creştinism. Însă în prezent, asaltul lor este deosebit, căci ele s-au unit într-un sincretism halucinant şi atacă concertat creştinismul.
Ierarhii, tributari ideologiilor umaniste şi seculare, nu se mai împotrivesc acestora, ci le permit imixtiunea în învăţătura Bisericii
Atacul concertat al acestor ideologii este puternic agravat de faptul că ierarhii au deschis porţile Bisericii şi o lasă la bunul plac al învăţăturilor străine. Prin formaţia lor intelectuală, dobândită la diferite universităţi apusene sau la nou-înfiinţatele institute ecumeniste, sau prin adeziunea la diverse organizaţii oculte, păstorii şi teologii Bisericii sunt tributari unui creştinism fără Hristos.
Este greu de crezut că ierarhii ortodocşi, educaţi la marile şcoli ale lumii sau iniţiaţi în misteriile păgâne, slujitori tainici ai Arhitectului Universului, nu înţeleg semnificaţia şi cursul evenimentelor mondiale. Mai degrabă, ei au condus cu bună ştiinţă Biserica în impasul ideologic actual, vrând să legitimeze, prin cuvântul Bisericii, ideologia a cărei adepţi au devenit.

În situaţia politică tulbure de la sfârşitul primului război mondial, prim-ministrul Greciei, Eleftherios Venizelos (1864-1936), cunoscut mason, l-a susţinut pe nepotul său, masonul Meletie Metaxakis (1871-1935), pentru a deveni arhiepiscop al Greciei. Acesta a fost singurul ierarh care a condus succesiv patru Biserici Ortodoxe autocefale: a Ciprului, Greciei, Constantinopolului şi Alexandriei. El este cel care a iniţiat şi condus Congresul pan-ortodox din Constantinopol, din 1923, care s-a soldat cu schimbarea calendarului Bisericii.
Credincioşii au fost îndepărtaţi de Biserică de înşişi păstorii lor