[Antoni0]

În prealabil postat de BogdanF2

Nu prea inteleg ce vrei sa spui, adica uneori lucreaza, uneori nu? Eu nu am mai auzit de asa ceva pana acum... Deci daca un mos nestiutor se duce si se spovedeste la un preot pe stil nou, spovedania e valida, dar daca un teolog invatat se duce la acelasi preot, spovedania lui nu mai e valida? De unde ai scos teologia asta frate :) ? Unde s-a mai auzit asa ceva? Eu cred ca preotul ori are Harul ori nu, nu am mai auzit pana acum ca s-ar putea sa-l aiba cu intreruperi...

Bogdan.

Sa ne imaginam un taran dintr-un satuc din padure care merge cu dragoste si evlavie in Adevar la biserica, la fiecare slujba, de cand se tine el minte. Vede de fiecare data acelasi parinte, parintele satului care, sa presupunem, slujeste cu ravna si predica canonic si cu dragoste. Toate bune. In acest caz pot spune ca, dupa cum vad la acest moment lucrurile, relatia concreta dintre acel taran si Mantuitorul Hristos prin Sfintele Taine este valida, intrucat Dumnezeu judeca omul in functie de circumstantele in care se afla, in functie de sinceritatea inimii si in functie de posibilitatile pe care le are omul respectiv ca sa afle adevarul complet despre starea bisericii in care se afla la un moment dat. In acest caz, mi se pare ca Dumnezeu nu are pentru ce sa-l osandeasca pe taranul respectiv pentru ca acesta nici nu stie care-i intr-adevar situatia si nici nu stie ca ar putea sa fie ceva in neregula, din moment ce tot ceea ce vede el este canonic si “ca de obicei”. (o alta situatie si alte cerinte vor fi de la parintele din acel sat care, dupa statutul sau, este obligat sa-si cunoasca episcopul si situatia din jurisdictia in care se afla) Bineinteles ca acest exemplu este, din pacate, mai mult unul idealist decat unul real. Am fost prin mai multe sate din Republica Moldova la Drumul Crucii si am ramas socat si intristat profund de atitudinea total neortodoxa a oamenilor fata de biserica si de slujbe. Si nu putem spune in acest caz ca nu e vina lor. Deloc.

O cu totul alta situatie este aceea in care sintem noi, cei care avem posibilitatea sa aflam si nu o facem din diferite motive care ne osandesc pe noi, nu ne indreptatesc. Crestinii din orase, din mediile mai informate, care vad unde se indreapta lucrurile, care vad incalcarile de fiecare zi sau care ar trebui sa vada daca se considera crestini si, cu toate acestea, nu intreprind nici o actiune concreta de separare de ierarhii eretici si de erezia lor publica – se osandesc de Dumnezeu, dupa cum invata Sfintii Parinti. Adica: faptul ca relatia taranului respectiv este valida in cazul concret de mai sus nu poate justifica deloc validitatea/prezenta in totalitate a harului intr-o biserica in care ierarhii sint eretici sau IN COMUNIUNE cu ereticii.

Sa nu privim simplist si legalist lucrurile. Noi, cei care ne pretindem ortodocsi, sa facem ce avem de facut, ceea ce ne cere Hristos prin Sfintii Parinti si Sfintele Sinoade Ortodoxe. Restul e la judecata Domnului. Noi vom raspunde de lipsa noastra de actiune in fata apostaziei si ereziei, nu pt lipsa/prezenta Harului intr-o jurisdictie pe care o vedem clar schismatica si, de ceva decenii, eretica.

material luat de pe hristofor.wordpress.com