CRUCÍ, crucesc, vb. IV. 1. Refl. A se mira foarte tare de un lucru neobisnuit; a se minuna (si a-si face semnul crucii); a se încruci. 2. Tranz. (Rar) A aseza în formă de cruce; a încrucisa. – Din cruce.

CRUCÍ vb. a se minuna, a se uimi, a se ului, (pop.) A SE CRUC//Í mă ~ésc intranz. (despre persoane) A se mira foarte tare (făcându-si semnul crucii).

Dupa cum vezi, cand spui "m-as fi crucit", de fapt spui, ca te-ai fi mirat, nu ca ti-ai fi facut semnul crucii , chiar daca mirarea poate fi insotita si de semnul crucii... Ei, si uite asa, incet, incet, iti amintesti limba romana.