Alexandr-Bazil: Sa stii, ca orice am face noi, Dumnezeu ne-a creat liberi, dar nu oricum liberi, ci liberi de pacat. Pacatul nu are cum sa.ti dea libertatea, caci el te inlantuie si nu-ti mai da drumul. Cand te-a cuprins, nu iti mai apartii, apartii pacatului, care iti spune ce sa faci.
Dumnezeu ne-a creat sa fim stapani peste "lucrul mainilor Sale", toate ni le-a supus... cum zice Psalmul 8. Ne-a incununat cu mare cinste, dar Adam si Eva, crezand minciunii sarpelui invidios, s-au lasat atrasi, sedusi de pacat, in asa masura, incat si noi, urmasii primilor oameni, inca mai credem in pacat si in puterea lui eliberatoare. Ne stapanesc tot felul de pacate mici si mari, dar in loc sa le identificam, noi le dam putere asupra noastra, crezand ca facem binele. Sa stam putin si sa ne gandim: cu ce ramanem dupa sex: cu un gol, pe care dorim sa-l umplem iar si iar; cu ce ramanem dupa o tigara fumata: cu dorinta de a aprinde alta; etc. Goluri, care se cer umplute, caci Dumnezeu nu ne-a creat pentru goluri; ele ne deranjeaza.
Sa vedem cu ce ramanem dupa o rugaciune: cu liniste in suflet, cu speranta ca am rezolvat ceva, cu gandul ca am facut ceva bun, cu sarcina implinita.
Cu ce ramanem dupa daruirea dragostei platonice: cu dragoste, care izvoraste pe masura ce o dam. Cu ce ramanem dupa renuntarea la un pacat: cu bucurie, cu sufletul impacat ca am facut ceva bun. Cu ce ramanem dupa intalnirea in rugaciune cu Dumnezeu: cu fericirea, care nu ne mai paraseste.
Ma bucur ca-I acorzi lui Hristos respectul tau. Ar trebui sa-i semanam cu totii in fapte si simtire. Dar nu toti ne ridicam asa de sus. De ce te miri? Tu insusti declari ca ai cazut! La fel e posibil si pentru altul, pentru altii. Pe cat putem, sa-i ajutam sa se ridice, si vom fi si noi ajutati la randul nostru.
Nici unul dintre noi nu e mai bun. Toti suntem cazuti si vrem sa ne ridicam la nivelui lui Iisus Hristos. Sa o facem, ce mai asteptam!