Citat:
În prealabil postat de dorinastoica14
Nu rețin unde am citit următorul lucru "...dacă cineva dintr-un neam se călugărește și rămâne în mânăstire până moare făcând pocăință se șterg păcatele familiei sale până la al șaptelea neam".
În psalmul 50 se spune"...căci în păcate m-a născut maica mea"aceasta putând însemna păcatul conceperii pe de o parte iar pe altă parte moștemirea păcatelor celor care au conceput copilul.
La taina botezului păcatele sunt șterse dar sunt mulți oameni botezați care au parte de mari nenorociri în viață.
Cred că o explicație dată de un teolog ar fi utilă întrebarea pusă fiind într-adevăr interesantă.
|
In psalmul 50 este vorba de pacatul stramosesc. Suntem toti nascuti cu o slabiciune a firii umane, care vine de la moarte (a se vedea Romani 5, 12)
Nu conceptia este pacat. Pur si simplu fiind fiinte concepute din alte fiinte umane, ni se transmite aceasta slabiciune a firii umane.
Eu nu cred ca afirmatiile astea cu stergerea pacatului pana la a nu stiu cata generatie trebuie luate ad literam. Pur si simplu un om care se sfinteste (in manastire sau in lume) ajuta pe cei din jurul lui, face harul sa circule mai liber ca sa zic asa...
Si eu am studiat teologie dar cred ca sunt pe aici altii mai competenti sa raspunda mai bine la intrebare aasta.