Citat:
În prealabil postat de anna21
Topicul acesta mi-a trezit o mare curiozitate: cand am conceput primul copil?
La nastere am avut probleme si cand alergau cu mine catre sala de operatii eu filosofam: ce noroc am ca traiesc azi.. ca daca as fi trait cu un secol in urma as fi murit la nastere.
Imi amintesc destul de vag ca cu 9 luni inainte am fost plecata in strainatate pentru o vreme (fara sot) si la intoarcere pe avion am avut meniu special de sarbatori. (Dar nu-mi amintesc daca era vorba de Pastele catolic sau ortodox.) Oricum nu eram credincioasa si nu posteam, dar potrivit logicii tale, intr-o astfel de situatie dorinta sotului are intaietate asupra legii lui Dumnezeu (adica sotia a fost plecata mult timp.. ce infranare?). Ce te faci daca Dumnezeu vede lucrurile altfel? Garantezi tu personal pt copiii conceputi in post sau sarbatori?
|
Sigur, nu vreau sa vorbesc in numele lui Dumnezeu. Insa cred ca nici tu, si cei care cred cu tarie in teoria asta, nu vreti sa va puneti in locul Lui. Mi se pare ca tu esti o persoana care ai smerenie si incerci sa afli adevarul.
Din tot ce am inteles eu pana acum din credinta crestina, pacatul nu trebuie inteles ca o incalcare a legii, si dragostea primeaza fata de lege. Legile sunt ca sa ne ajute, insa ele trebuie sa ne canalizeze 'energiile' (pasiunile) catre dragoste. In masura in care reusim, regulile devin mai putin importante. Adu-ti aminte de cei doipariniti in desert (din pateric).
O sa revin (sunt pe fuga).