Pot fi compatibile Ortodoxia și Masoneria?
Asistăm în ultimii ani la noi atacuri asupra Ortodoxiei, de o subtilitate care copleșește vigilența apologetică a creștinului de rând. Se lansează pe tăcute o ofensivă drapată în frățietate și ecumenism, care ascund pumnalul pregătit a i se înfige Ortodoxei pe la spate. Se vehiculează termeni șocanți, precum „ecumenism pan-creștin”, „yoga creștină” sau „masoneria ecumenică”. Pot fi compatibile capra, lupul și cu varza? Ni se sugerează că da, cu singura condiția de a fi luate mereu două câte două în aceeași luntre, și nu toate odată.
Deși condamnarea Masoneriei de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a avut loc la 11 martie 1937 la inițiativa Mitropolitul Nicolae Bălan (1882-1955), ea a rămas în vigoare până astazi doar ienrțial, îndată ce masonii au împins obrăznicia la cote insuportabile, fără a fi puși la punct așa cum se cuvine. După ce prin anii ‘90 și-au plimbat nestingheriți „pelerinele cruciate” prin biserica Sf. Gheorghe-Nou, profitând de naivitatea și slăbiciunea preoților de atunci, acum pretind că o întreagă panoplie de personalități, culese pe alese din istorie, le aparține de drept. Culmea tupeului o atinge Marele Maestru Dr. Viorel Danacu, care pretinde că în urma unui “studiu” aprofundat realizat de asa-zisul Centru Regional de Studii Francmasonice Paris-Bucuresti (sic!) primul mason roman nu ar fi fost nimeni altul decat… voievodul martir Constantin Brâncoveanu, canonizat ca sfânt creștin ortodox (împreună cu fiii lui și cu sfetnicul Ianache) de către B.O.R. în anul 1992.
Pot fi puse în aceeași luntre lupul și cu capra?
Pot! dar consecințele nu sunt greu de imaginat.
|