[mariamargareta]

O tentativă îndrăzneaţă a masonilor germani (I)

Vectorii principali spre care se îndreaptă interesul masonilor sunt statul şi Biserica. În ce priveşte Biserica, deocamdată au răspândit cât au putut ştiri false cum că preoţi, episcopi şi patriarhi ai BOR nu numai că au simpatizat, ci au şi aderat la masonerie. În ce priveşte statul, intervenţiile masonilor sunt mai brutale şi mai directe: ei încearcă cu orice preţ să impună în poziţii cheie oameni care au aderat la masonerie sau cel puţin o simpatizează şi sunt uşor de aservit.
Ultima tentativă este devoalată de Marius Sălăjean într-un articol preluat din Napoca News. Iată conţinutul acestui articol:

Masoneria germană îi pregăteşte României un prim ministru: Klaus Iohannis

Klaus Iohannis: un mason spre Palatul Victoria?

• publicat la: 15 October 2009 Foarte mulţi analişti politici şi ziarişti susţin că susţinerea largă din partea partidelor politice pentru Klaus Iohannis (foto) se datorează faptului că este membru al Masoneriei. Coordonarea perfectă a lui Geoană-Oprescu-Antonescu în a promova un candidat unic la funcţia de premier se datorează ordinelor primite de la Marea Lojă Naţională a Românei. De fapt, asistăm la un război între Masonerie, ce suţine opoziţia şi pe primarul Sibiului pe de o parte, şi Traian Băsescu, omul fostei Securităţi, pe de altă parte. Klaus Iohannis nu este un sfânt paraşutat din Sibiu, ci un om implicat în afaceri locale şi transnaţionale sub oblăduirea unor personalităţi puternice ale masoneriei române.
Sibiul sub Iohannis
Nicolae Nan, Ioan Berghezan, Ioan Tuşinean sunt nume intrate în rândul masoneriei sibiene. „Frăţie” despre care mai toată lumea vorbeşte cu, cel mult, „am auzit că…” a împânzit mai toate mediile de conducere ale judeţului. Mai nou, la Sibiu a pătruns puternic şi masoneria germană – Andreas Huber şi Steffan Mildner sunt două exemple de acest fel.
Primul nume apărut în urma investigaţiilor efectuate de ZIARUL de Sibiu a fost cel al liderului politic, Nicolae Nan, care pe bună dreptate şi-a însuşit titulatura de “Naş” al lumii afacerilor sibiene şi care a intrat în vizorul masonilor în perioada 1990-1991, datorită potenţialului relaţional de care dispunea. Masoneria l-a luat în colimator nu pentru persoana sa, ci pentru lanţul de legături prin alianţă pe care le-a cultivat de-a lungul timpului. Filiera oamenilor pe care acesta i-a recomandat în masonerie este una vastă şi este fundamentată pe principiul puterii. Primul a fost Dan Nanu, consilier local, pe care “Naşul” Nicu Nan l-a cununat anterior, şi care a reprezentat un argument decisiv. În această direcţie, sprijinul acordat lui Dan Nanu a venit datorită faptului că fratele său, Florin Nanu, este procuror, iar tentaculele acestuia se întind până la instituţiile centrale ale magistraturii din Bucureşti. De asemenea, o altă susţinere a fraţilor Nanu pentru masonerie a venit din partea procurorului Silaghi, care a întărit recomandarea făcută de Nan.
A doua proptea recomandată de Naşul Nan pentru masonerie este Ioan Tuşineanu de la SC Construcţii SA. A intrat în vizorul masonilor datorită faptului că a pornit de jos, de la mătură, ca simpul funcţionar în primărie, atrăgând atenţia asupra influenţei masive pe care acesta o exercita la nivelul judeţului, în cadrul afacerilor cu licitaţii. Senatorul Nicolae Neagu nu putea scăpa tentaculelor masonice, datorită faptului că, din 1990 încoace, el însuşi şi-a cultivat relaţia cu Naşul Nan prin afacerile derulate la nivelul judeţului, calul Troian fiind Metalcar SA, ale cărei afaceri au fost gestionate de acesta direct până în anul 2004 şi apoi din umbră, după ce acesta a devenit parlamentar de Sibiu. De menţionat faptul că senatorul Neagu a fost acceptat în ultimul val masonic de la Sibiu.
Masoneria politică
Conexiunile masoneriei sibiene cuprind însă şi membrii ai fostului partid de guvernământ – Ioan Cindrea, omnipotentul politician al PSD, a ajuns în vizorul masoneriei încă din vremea în care organizaţia judeţeană a acestui partid era condusă de controversatul Francisc Tobă, care a avut un rol aparte în timpul evenimentelor din decembrie 1989, de la Sibiu. După momentul postrevoluţionar, începătorul Ioan Cindrea în ale politicii nu s-a expus în primul plan al politicii sibiene, ci a ştiut să stea în umbra lui Tobă, dar având totuşi abilitatea de a-şi dezvolta relaţii la Bucureşti în cadrul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Acesta a fost momentul culminant al carierei politice a lui Ioan Cindrea care a atras atanţia liderilor masonici actuali, fiind catalogat dreptul unul dintre cei care au ajuns să stăpânească şi să folosească arsenalul de semne şi ritualuri masonice în cadrul întâlnirilor. Constantin Morar, fost preşedinte al Consililui Judeţean Sibiu a ajuns ţinta masonilor datorită faptului că era caracterizat un fidel susţinător al principiilor masonice, printre care dirijarea intereselor judeţului către aceste cauze masonice – atragerea investitorilor din străinătate, investiţii în domenii preferenţiale care să aducă profit imediat – au constituit punctul major.
Galeria procurorilor
Un alt nume impus în galeria masonilor locali este Ioan Beghezan, procuror-inspector în cadrul Curţii de Apel Alba. În perioada în care acesta a ajuns în atenţia masonilor, Ioan Beghezan îşi căpătase deja reputaţia unui om care şi-a demonstrat capabilitatea de a-şi întinde tentaculele până la instituţiile decizionale de la Bucureşti, printre care cele cu puterea cea mai mare erau: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi chiar instituţia Procurorului General al României. Aceleaşi relaţii de rudenie prin alianţă s-au făcut cunoscute şi în cazul procurorului Ioan Beghezan în cadrul masoneriei, acesta recomandându-l pe procurorul Mănicuţ, originar din Poiana Sibiului, datorită potenţialului financiar pe care îl avea acesta. La rândul lui, procurorul Mânicuţ se află în relaţii apropiate cu Ioan Ghişe, actualul proprietar al lanţului de afaceri Ana Oil, care şi-a întins plapuma afacerilor peste zone importante de afaceri din Sibiu şi Mureş. Element notabil, procurorul Berghezan este naşul procurorului Mănicuţ, ca şi în cazul lui Nan, relaţia de rudenie prin alianţă având o pondere importantă pentru segmentul masonic.
Filiera germană
După instalarea primarului sas Klaus Johannis la cârmuirea oraşului Sibiu, masoneria germană a devenit tot mai virulentă, găsind în persoana primarului o adevărată coloana a V-a pentru promovarea intereselor de dominare şi control. Primarul Johannis a fost sprijinit în activitatea sa de lideri şi afacerişti de marcă din Sibiu, care au căpătat poziţii importante pe harta puterii fiind catalogaţi drept principalii “sateliţi” ai Clubului Economic German. Printre aceştia au apărut în centru atenţiei masonilor şi Steffan Mildner, coordonatorul biroului de consultanţă româno-germană GTZ din Sibiu, al cărui nume a fost conectat la ramificaţiile afacerii retrocedărilor din centrul istoric al Sibiului către Consistoriul Evanghelic German. Motivaţia masonică a acestui gest o reprezintă faptul că de numele GTZ se află legat importanţi finanţatori care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Federal de Interne German, în interiorul căruia activează importanţi lideri masonici în frunte cu Otto Schilly.
Alături de acesta pe harta puterii masonice sibiene şi-a făcut încet loc Steffan Johannes Max Braune, numărul doi în cadrul Alianţei PNL-PD Sibiu şi aflat în structura de conducere a Clubului Economic German. A fost propulsat în prim plan ca urmare a finanţărilor masive acordate actualei puteri sibiene, prin verigile afacerii Titan Trade, precum şi prin influenţarea unor centre locale de putere, precum Consiliul Local, în presoana Otiliei Man.
Cel mai recent membru al filierei germane îl constituie Andreas Huber, care „păstoreşte” afacerile reprezentanţei germane Opel la Sibiu, şi pe care Johannis l-a cununat în cursul lunii august, creându-i pârtie pentru a accede în cercul de elită al Clubului Economic German.