cozia draga uite ca ti-am indeplinit dorinta si am intrat si pe acest topic :)
Desi n-am timp sa citesc in amanunt postarile incerc sa completez cu ceea ce voi spune facand referire doar la tineretul roman.
In primul rand sa nu uitam ca aceasta tara,desi preponderent este crestin-ortodoxa a avut pana nu demult un trecut istoric destul de negru care, personal incep sa-l vad din ce in ce mai gri in prezent si sper ca din ce in ce mai deschis la culoare pe viitor.

Eu cred ca schimbarea nu trebuie asteptata sa vina de la cei de langa noi,ci de la noi.
Cum sa avem tineri credinciosi daca parintii lor ignora acest aspect?....si sa nu uitam ca multi din parintii actuali care au copii marisori au avut timp destul in 17 ani sa se reorienteze si sa-si modeleze atitudinea fata de Biserica.Din ce in ce posibilitatile de cunastere si documentare au crescut...totul depinde de noi,asta tine de libertatea pe care Dzeu ne-a lasat-o,este alegerea pe care o putem face singuri.
Din pacate insa odata cu transformarile pe plan religios au luat un mai mare avant transformarile sociale si economice care au acoperit o mare parte a timpului.Acest aspect a marginalizat esentialul...motiv pt care greu gasim modele si exemple pozitive pt.copii nostri.
Referitor la tineret pr.Teofil Paraianu are o vorba : copii sunt amalgamul,harababura familiei lor.
Eu as mai adauga ca problema comportamentului la fiecare individ in parte este discutabila...sunt foarte multi factori care influenteaza acest aspect si nimic nu este fara ingaduinta lui Dzeu...poate pt luarea aminte (mantuirea) a familiei sau a celor din jur sau chiar a individului in parte...

Nu doar tinerii sunt vinovati ca sunt cum sunt...indiferent de situatie intr-un fel trebuie sa fii...important este sa realizezi felul si sa stii ce ai de facut mai departe.Pt mine un exemplu extraordinar in acest sens este pr.Rafail Noica...a durat ceva timp pana a stiut ce are de facut mai departe dar este de admirat ca permanent s-a cercetat,a vrut sa se descopere,sa stie cum este,care-i este felul.