Citat:
În prealabil postat de sarra21
E trist ca o fata de 23 de ani (un caz real) sa se duca la preot si sa-i spuna ca sotul o bate, o injura si preotul sa o indemne sa indure, sa se roage dar sa nu-l parasesca, pentru ca mai apoi...peste o sapt. (în Saptamana mare) acesta sa o omoare in fata fetitei de 3 ani. Probabil canonul femeii s-a implinit in acest fel.
|
nu stiu cat te-ar mangaia acest lucru dar... acea fata cu siguranta este alaturi de ingeri, fiind mantuita prin ascultarea fata de duhovnic si prin mucenicia suferita. iar aceasta este rasplata ei tinand cont ca si-a castigat locul cel bun pentru viata vesnica, singura care conteaza.
si, pe langa ea, poate s-au mai mantuit si altii din familia ei. nu stim socoteala lui Dumnezeu. dar aceasta e speranta care ne face sa mergem si sa luptam pana la capat. altfel am ramane doar cu deznadejdea si am muri in fiecare zi, sufocandu-ne cu intrebari retorice... sa nu uitam ca suntem crestini si credem in viata vesnica si in mantuire.
nu e in regula ca unii/ele barbati/femei uita ca sunt copii ai lui Dumnezeu si se transforma in animale. dar ma doare cand vad ca, mai ales femeile, desi au semne clare ca vor suferi unele ca acestea de mai sus, se duc exact ca moliile in flacara. si nu sunt capabil de intelegere fata de acest lucru. se intorc mereu acolo unde au fost tratate ca niste carpe desi au alternativa, refuzand baieti buni dar, in viziunea lor, neinteresanti. parca sunt drogate. pe acele femei, iertati-ma, dar nu le pot intelege. si am avut zeci de exemple sub ochii mei. speranta desarta ca ii vor putea schimba si incapatanarea lor e de-a dreptul nociva. si daca asa isi astern, cum sa ne asteptam sa doarma linistite? se distrug pe sine, ii nefericesc si pe bietii parinti care, poate, n-au atins-o niciodata in viata lor nici cu o pana, iar acum isi vad fata plina de vanatai sau cu inima zdrobita.
femeia e o enigma. din pacate, uneori devin enigme si pentru ele insele.
e doar un aspect al acestei probleme si nu o generalizare.
din acest punct de vedere, in general, o casnicie intre oameni credinciosi e in avantaj. pentru ca au un arbitru care pune ordine si echilibru in viata de familie. iar acest arbitru este duhovnicul.
e greu cand pe front lupta numai unul singur. de aceea, daca nu sunteti siguri ca puteti lupta, nu va inhamati la un car pe care nu-l puteti trage de unul singur. chiar daca este frumos sau frumoasa sau are nu stiu ce virtuti. nu cu asta se intretine o familie... si cand e prea tarziu si incepeti sa strigati dupa ajutor... s-ar putea sa nu va mai poata ajuta nimeni.
nu trebuie sa judecam pe nimeni. si cred ca sunt demne de toata compasiunea persoanele care au de tras de pe urma partenerului de viata. nu putem decat sa ne rugam pentru ei ca Dumnezeu sa le intareasca credinta si sa le dea putere de lupta si gand bun atunci cand iau decizii.
Doamne ajuta!