Citat:
În prealabil postat de Doriana
ok. Eu m-am nascut intr-un sat fara preot si am crescut intr-un dat cu BO de rit vechi, unde se predica in limba slavona. :)...Am trecut prin probleme sufletesti si spirituale foarte mari, am cautat ajutor la preoti, moaste, adventisti, baptisti, dar nu am scapat de ele pana nu am intrat intr-o biserica penticostala . Oamenii se rugau, nimeni nu stia cine sunt si ce problema am, dar am simtit ca povara pe care o purtasem ani de zile s-a ridicat si de atunci problemele mele au luat sfarsit, fara ca macar fratii sa stie. A fost doar intre mine si Dumnezeu....
|
Se zice ca ce uraste satana in pacat este...placerea pe care aceasta o provoaca. Numai ca dupa o vreme ia si aceasta placere din pacat si omul ramine numai cu adictia.
Daca Parisul a meritat o liturghie (obtinerea tronului Frantei de catre Henry IV de Navarre prin trecerea lui in BC) atunci si trecerea ta la penticostali merita eliberarea de poveri; cel putin pentru o vreme.
Numai ca odata cu linistea aparenta si temporara ai preluat si erezia denominatiei plus lepadarea de Biserica lui Hristos si de Tainele acestei Biserici. O apostazie cu pretul linistei sufletesti de moment. Daca "momentul" va tine toata viata ta, te vei pierde.
Si nu putem da vina nici pe altii caci la judecata finala fiecare va sta si va da socoteala de ce a crezut si cum a trait; nu vei putea invoca scuza ca in satul tau preotul tinea slujba in slavona (?!) sau ca nu te putea elibera de suferinta sufleteasca.