@Fani - nu te inteleg. Crestinii sunt liberi sau se elibereza de ce anume?
Cred ca nu se foloseste termenul potrivit.
Uite ce inseamna libertate:
http://dexonline.ro/search.php?cuv=libertate
Si nu cred ca in credinta este vorba de libertate. In momentul in care suntem crestini si practicam credinta, nu mai suntem liberi. Totul este a lui Dumnezeu.
Nu mai putem sa alegem, pentru ca exista niste canoane.
Asta ma doare pe mine.
As vrea sa ma simt libera in credinta, adica sa ma simt bine cu alegerile mele si sa nu am remuscari sau probleme daca iau o decizie care nu corespunde unor canoane. Nu ma simt libera, pentru ca trebuie mereu sa pun in balanta: omul sau Dumnezeu.
Daca in familie am luat o anumita decizie, sau am gresit intr-un moment, nu inseamna ca iubesc mai putin sotul, sau parintii, sau etc. Ei daca nu sunt perfecta si iau alta decizie in credinta,mai potrivita mie, inseamna ca sunt mai putin crestina, ca-l iubesc mai putin pe Dumnezeu.
Voi in familie fortati, sau sunteti fortati cu ceva? Sau fiecare poate avea si sfera lui personala?
Sunt de acord si cu ce spune Windorin, cu o exceptie: nu suntem robi diavolului, sau patimilor, sau pacatului.
Nu cred ca anumite lucruri sau fapte pe care le facem sunt ale diavolului. or fi ele patimi, pacate, dar sunt pur omenesti.
Eu spun ca nu exista numai Dumnezeu si diavolul (nu am inteles nici acum daca acesta exista de fapt), ci mai exista si omul.
Omul nu este nici sfant/zeu, dar nici diavol. Sa fie clar.
Ma exprim neclar, stiu. Nu ma simt bine.