[Danut7]

În prealabil postat de tricesimusseptimus

Din păcate nu întru totul. Prin secolul IV în creştinism a avut loc o însemnată invazie păgână, oamenii nefiind dispuşi să renunţe cu totul la această închinare solară. Însuşi Constantin cel Mare- cel care a legiferat ziua soarelui pentru creştini, a fost un închinător al soarelui toată viaţa:

"Ca adorator al lui Sol invictus, Constantin era adeptul monoteismului solar de tendinta filozofica si considera ca aceasta nu este incompatibila cu credinta crestina, deoarece suprema Divinitas, din aceasta religie, nu-i parea deosebita de Dumnezeul crestinilor. Constantin n-a repudiat dintr-o data toata mostenirea paganismului si, la fel ca tatal sau, care fusese monoteist, el considera soarele ca mediator vizibil intre Dumnezeul suprem si oameni." (Eusebiu de Cezareea. Scrieri, partea a doua. Viata lui Constantin cel Mare.- stdiu introductiv de Prof. Dr. Emilian Popescu , traducere si note de Radu Alexandrescu. Ed. IBM al BOR, Bucuresti 1991, pag.31)

Nu are nici o revelanta afirmatia asta avand in vedere ca crestini au tinut duminica cu mult inainte de Constantin.

"Pe alţii în schimb pe care demonul cel rău n-a putut să-i despartă de dragostea lui Hristos,i-a robit,câştigandu-i cu alte slăbiciuni: cei de demult pe bună dreptate i-au numit pe aceştia <<ebioniţi>> deoarece vedeau în Hristos un fel de sărăntoc, o fiinţă fără nici o pretenţie.
Erau de părere că Legea lui Moise trebuie respectată întru totul pentru că ziceau ei omul nu s-ar putea mântui numai prin credinţa în Hristos şi printr-o viaţă conformă acestei credinţe.
Ei credeau că vor trebui respinse cu totul Epistolele Apostolului(Pavel) pe care-l numeau <<apostat al Legii>>, servindu-se numai de Evanghelia zisă după Evrei, pe când de celelalte nu ţineau seamă.Respectau sâmbăta şi celelalte rânduieli iudaice, ca şi ceilalţi,dar, pe de altă parte,cinsteau şi duminicilie aşa ca noi, în amintirea Învierii Mântuitorului." Eusebiu de Cezareea Istorie Bisericească Carte III capitolul XXVII

"În acest înţeles s-au ţinut sinoade şi adunări şi toţi deopotrivă au declarat în scris ca regulă bisericească pentru creştinii de pretutindeni să nu serbeze Paştile în altă zi decât în cea de duminică, argumentând că taina Învierii din morti a Mântuitorului nu s-ar putea serba nicicum in altă zi decât duminica si că numai în această zi am putea sfârşi postul Pastilor." Eusebiu de Cezareea "Istorie Bisericească cartea V capitolul XXIII"



"Or,având în vedere că prin dovezi cât se poate de lucrătoare şi limpezi s-a putut vedea cum - întru puterea,întru îndemnurile şi întru sprijinul pe care Dumnezeul Cel atotputernic a binevoit necontenit să mi le trimită- apăsarea care strivea cândva întreaga stare a omului a fost de acuma ridicată de pretutindeni sub soare, puteţi vedea- dacă fiecare în parte şi totţi întreolaltă vă veţi da silinţa spre aşa ceva- de cât prisos de putere şi har a fost nevoie pentru ca - dacă se poate spune - până şi sămânţa celor ticăloşi şi netrebnici să fie spulberată şi nimicită, bucuria să le fie redată celor buni şi răspândită cu îmbelşugare peste toate meleagurile pământului.Tuturor li s-a dat putinţa să slujească dumnezeieştii legi după cuviinţă cu toată cinstirea, îngăduindu-le celor care se vor fi dedicat ei să i se închine potrivit datinei.Ieşit-au aceştia la lumină ca din străfundurile beznelor;incât ajungând ei să capete limpedea cunoaştere a lucrurilor, vor avea a-i sluji în viitor în chip cuvenit şi a-i arăta unanima cinstire.
Se va trimite pe meleagurile răsăritene ale împărăţiei noastre.
Iată ce ordona edictul trimis nouă de împărat.

Şi a trecut împăratul de la lucrurile acestea la faptă.Dintâi a numit peste neamurile din provincii guvernatori, dintre care cei mai mulţi îmbrăţişaseră credinţa mântuitoare, iar pe inşii rămaşi credincioşi păgânismului i-a oprit să mai aducă jertfe.
Constantin,biruitorul,măritul si augustul,către Eusebiu.
Cunoscând faptul că pînă astăzi nelegiuitul bun plac al tiranilor n-a contenit a-i prigoni pe slujitorii Mântuitorului Dumnezeu, înţeles-am şi m-am încredinţat cu tărie , prea iubite frate, că toate lucrările de zidărie ale bisericilor s-au năruit, fie din cauză că nu au mai fost întreţinute , fie că de frica silniciei , care plutea deasupra tuturor, ele au fost durate la proporţii mai modeste decât li s-ar fi cuvenit.Astăzi însă - odată cu reîntoarcerea libertăţii , odată cu izgonirea - prin pronia Dumnezeului Celui Prea Înalt şi prin purtarea noastră de grijă- a acelui balaur de la cârma puterii - îmi pare mie că s-ar cuveni ca toată lumea să poată limpede cunoaşte puterea lui Dumnezeu, iar oamenii care de frică sau din necredinţă vor fi alunecat cândva în păcat,să-L recunoască pe Cel ce cu
adevărat este şi să-şi întemeieze iarăşi viaţa pe adevăr şi pe dreptate."(Scrieri partea a doua.Viata lui Constantin de Eusebiu de Cezareea)

Celor din afara Bisericii le place sa insinueze despre Constantin cel Mare fel si fel de lucruri.Am sa-ti spun ce a facut Constantin , el a eliberat pe crestini din jugul persecutiei , l-a marturisit pe Hristos , a declarat religia oficiala a Imperiului religia crestina.A ajutat si a intarit pe crestini.A construit si a ajutat la construirea de biserici.Si in 325 a convocat primul sinod de la Niceea.Asa ca nu stiu cat de incompatibil cu crestinismul sau cat de anti-crestin a fost, ba chiar contrariul.Am citit Scrieri partea a doua.Viata lui Constantin a lui Eusebiu de Cezareea , si personal nu am vazut ceea ce tu insinuezi aici , si mai ales ce insinueaza "prea-sfanta biserica" adventista.Probabil ca sunteti experti in fraudare.Mi-ai mai venit odata tot cu asha zise afirmatii pro-adventiste facute din partea unor voci ortodoxe, care de asemenea s-au dovedit a fi foarte controversate.