Si apoi, si cu asta inchei:
Daca spunem ca fara canon, si care trebuie sa fie nu oricum, ci dupa carte, spovedanie nu este valida -- nu oare inseamna asta ca il scoti pe Dumnezeu din ecuatie? Iertarea pacatelor nu se da strict de la preot, fiindca nu preotul este datatorul de Duh Sfant. Preotul este doar un martor (parca asa spune la o rugaciune de dinainte spovedaniei, nu?), iertarea vine de la Hristos Insusi. Hristos a spus "Luati Duh Sfant, carora le veti ierta pacatele, vor fi iertate...etc". NU a spus pacatele vor fi iertate si Sfantul Duh va fi cu voi si va functiona, si marturisirea va fi valida, daca si numai daca le dati canon pe masura pacatelor. Daca nu, la iad cu ei. Nu. Si nu cred ca este bine sa punem in gura lui Hristos ceva care El nu a spus.
Cel mai bine este sa ne tinem de traditia veche a bisericii (nu ceea ce spui tu ca s-a "stabilit" inca de la inceputul sec XX de diversi parinti) prin care pacatele marturisite sunt iertate in momentul in care preotul spune "te iert si te dezleg..." Canonul, epitimia, nu este pedeapsa sau ispasire pentru pacat, ci medicament, sau un model care sa te ajute sa nu mai repeti pacatul, sau sa iti indrepti viata, sau sa devii crestin mai bun. Asa scrie si in manualul de dogmatica, asa cred ca trebuie sa credem si noi, fara a ne aventura in tot felul de aventuri teologice si filosofice, fara a da caracter de dogma unor lucruri care pur si simplu nu sunt.
|