Pai nu scrie ca Anania si Safira erau acolo prezenti cand s-au rugat Apostolii si astfel nu se poate deduce ca ar fi primit si ei Duh Sfant, deci nu inteleg de unde ai tras tu o asemenea concluzie.
Apoi, mai fa o deosebire - ei s-au rugat la Dumnezeu cu un scop precis: ca Dumnezeu sa dea robilor Sai sa graiasca cuvantul Lui Dumnezeu cu toata indrazneala (fiind situatie de prigonire). Iar cei care erau prezenti atunci in acel moment de rugaciune (si nu se spune ca Anania si Safira ar fi fost prezenti, deci nu poti face o astfel de afirmatie), aceia prezenti au primit Duhul Sfant "si graiau cu indrazneala cuvantul Lui Dumnezeu".
Citat:
29.Și acum, Doamne, caută spre amenințările lor și dă robilor Tăi să grăiască cuvântul Tău cu toată îndrăzneala, 30.Întinzând dreapta Ta spre vindecare și săvârșind semne și minuni, prin numele Sfântului Tău Fiu Iisus.
31.Și pe când se rugau astfel, s-a cutremurat locul în care erau adunați, și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și grăiau cu îndrăzneală cuvântul lui Dumnezeu
|
"Iar inima și sufletul mulțimii celor ce au crezut erau una și nici unul nu zicea că este al său ceva din averea sa, ci toate le erau de obște"
Deci cei care au crezut aveau acelasi comportament pentru ca inima si sufletul lor erau una.
Spre deosebire de ei, Anania si Safira au pornit de la inceput cu o minciuna, de unde se poate deduce ca inima si sufletul lor nu "erau una" cu inima si sufletul multimii care a crezut