Citat:
În prealabil postat de Noesisaa
:)Ca si cu spovedania. Sigur, preotul nu este judecator, nici nu are menirea de a masura si cantari pacatele oamenilor, asta e treaba lui Dumnezeu. Dar, sa spunem ca eu, credincios obisnuit, fara prea multa inclinatie spre contemplatie si meditatie aud la sfarsitul spovedaniei ceva de genul "Dumnezeu sa te ierte." Ma gandesc ca ce rost mai are atunci preotul, sau ce rost are ca el sa auda ce spun eu? Fiindca mie "Dumnezeu sa te ierte" nu imi suna ca si cum Dumnezeu chiar m-a iertat, adica poate da, poate nu... Mai bine spun eu ce am de spus in legea mea, sau cum mai este obiceiul la rusi, cuiva nu neaparat preot, si apoi preotul poate sa spuna o rugaciune cu "Dumnezeu sa te ierte." Pe de alta parte stiu din Sf Scriptura ca Hristos a spus apostolilor sai "Luati Duh Sfant, carora le veti ierta pacatele, iertate vor fi, ..." deci cumva simt necesitatea de a auzi din gura preotului ca el, ca urmas al apostolilor si cu putere chiar de la Hristos, ma iarta de pacate ca sa am incredintarea ca Dumnezeu m-a iertat. Si cum poate sa ma ierte de ceva daca nu stie de ce, deci spovedania la preot ramane obligatorie pentru a fi iertat de Dumnezeu.
|
Da, o diferenta exista: in biserica romno-catolica, dupa actul penitential de la sfarsit, preotul spune in taina:
"iar eu, cu puterea care mi-a fost data de biserica, te dezleg pe tine, x, de toate pacatele tale, in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh"
Citat:
|
A, si parca mentionai "individualizarea impartasirii"... ce vrei sa spui? Daca stau si ma gandesc, formula de impartasire este "Se impartaseste robul lui Dumnezeu x cu ....." Prin asta inteleg ca eu, personal si individual, intru in comuniune cu Hristos. Nu, nu cred ca se pune accentul pe comuniune cu ceilalti crestini.
|
Da, (tot in biserica romano-catolica) inainte de a primi sfintele Taine, preotul anunta:
"Fericiti cei chemati la Ospatul Domnului!", la care credinciosii raspund:
"Doamne, nu sunt vrednic(a) sa intrii sub acoperamantul eu, dar spune numai un cuvant si se va tamadui sufletul meu..."; la impartasanie, credinciosii ingenuncheaza, preotul ridica patena si potirul in fata credinciosului, apoi spune
"Trupul si Sangele lui Christos!", la care credinciosul raspunde
"Amin!", prin aceasta intarind credinta ca ceea ce primeste este Insusi Domnul, iar nu doar paine si vin...Da, este adevarat ca desi luata in comunitate, impartasirea ramane un act individual...