Citat:
În prealabil postat de elizabeta
Of, of, of, si eu care mi-am inchipuit, in mandria mea desarta, ca mi-ai citit postarile. Pe toate chiar...
Sunt casatorita cu un barbat ortodox practicant (si nu doar de dumineca), am fost botezata ortodox, dar educata de parintii mei in ritul romano-catolic.
Si stai linistit, nu pot sa ma supar pe tine (desi uneori imi vine (  )), n-am cum sa te reneg ca prieten, caci mi-ai intrat in inima... |
Stiu ca am chipul unui necredincios ,,de duminica" dar asta este o parte din crucea mea ... de, asa nu ne citim noi reciproc. Vorba ta , mindrie multa , sau ca sa folosim termeni contemporani : ,,smerenie mindra". Sti, nu putem sa spunem noi insine ca nu suntem smeriti, pt. ca asta nu da bine !
Este adevarat ca ma nelinistisem un pic pt. ca te-ai fi putut supara pe mine , desi cel putin instinctiv s-ar putea intimpla asta, dar sa sti ca nu urmaresc sa intru la /in sufletul nimanui in mod expres, nici sa nu deranjez cumva vreun ,,prieten" mai vechi sau nou prin parerile mele . Eu stiu bine doua lucruri : scopul meu este sa marturisesc drept pe Hristos si sa ma feresc de meschinaria ,,benefica" fata de aproapele ... cu toate ca in totdeauna adevarul a deranjat nascind pasiuni !
Cred ca oarecum am cazut de acord, nu ? Sau poate nu !