Incep sa am emotii cand vad ca va pasa! Poate nu e totul in van. Poate reusim sa ne punem la un moment dat cu totii de acord, intr-un singur gand. Deocamdata nu trebuie sa ne pripim, desi am sentimentul ca acum, in timpul postului, suntem mult mai uniti decat dupa aceea. Din pacate, fiecare dintre noi mai are si alte treburi. Dar daca mai revenim din cand in cand sa ne punem la curent, e minunat.
antoniap si dorinastoica14, desi va dau dreptate, personal inclin sa cred ca minciuna la nivel inalt in aceasta tara nu mai are nevoie de detector. Averile lor, de cele mai multe ori le putem afla de pe internet desi "grosul" sta ascuns pe numele altora. In umbra lui Hrebenciuc si a altora ca el sunt cei ca Umbrarescu si Casuneanu (fiind din zona mea, cunosc afacerile inca de la inceput) cu care nimeni nu poate concura. Un exemplu banal am in familie. Un cumnat (a carui cinste si corectitudine intrece orice imaginatie) a avut sansa odata sa cumpere pe bani nu foarte multi o casa la tara cu ceva pamant. Si cum nu avea bani prea multi, a indraznit sa-l roage pe un fost coleg de facultate, acum ajuns sus- sus de tot. Fara nici o ezitare, colegul l-a imprumutat cu 15.000 de euro, iar dupa cateva luni, i-a cerut sa-l rezolve cu un apartament in Brasov, adica sa-l treaca pe numele cuiva de... incredere! Oare-ar fi putut refuza? Au trecut de-atunci ceva ani. Cumnatul i-a restituit banii imprumutati, ce-i drept, fara dobanda. Dar a ramas cu un apartament pe numele cuiva din familie, pe care nu l-a vazut niciodata si care nu-i apartine!
Nu vreau razbunare, dar tare bine ar fi de nu s-ar mai fura si nu s-ar mai minti! De ce ne este teama? Oare nu le-a dat Dumnezeu cu prisosinta din "duhul chibzuintei"? Doar ca fiecare s-a gandit la el si la familia lui. N-au decat sa pastreze ce au agonisit, dar sa le puna Dumnezeu stavila, ca deja suntem de mult in rosu la capitolul datorii. Nu va cer sa priviti cu ura, dar nici cu naivitate.