Citat:
În prealabil postat de alexaa
Pacat ca nu exista o scoala de parinti, care se ne invete cum sa educam copiii, pentru cazul in care o sa ii avem, sau pentru cei ce ii au. Probabil ca s-ar evita multe greseli de educatie.
|
Da, si asta e adevarat, din pacate. Parintii urmeaza calea parintilor lor si adesea un copil este educat asa cum a fost educat si parintele... e un lucru demonstrat psihologic.Cu alte cuvinte, parintii mananca agurida si fiilor li se strepezesc dintii... sau aschia nu sare departe de trunchi... daca parintele injura si fura, sa nu faca si odrasla la fel? Din fericire, are si scoala are un rol important si ne ofera modele de viata. ma intreba acum cateva saptamani o doamna profesoara foarte distinsa si rafinata, impresionata intrucatva de niste calitati pe care dumneai crede ca le-as avea: "De mult voiam sa te intreb... ce profesie au parintii tai?" nu ma mai intrebase nimeni asa ceva din generala si m-am rusinat foarte tare.... a ramas foarte uimita cand a aflat ca nu am parinti intelectuali, nici macar prea scoliti, ca pe maica-mea nu am mai vazut-o de mai mult de 10 ani si ca m-au crescut bunicii, care mi-au oferit tot ce au avut ei mai bun. Si asa,ex nihilo, am intalnit in cale oameni buni de la care am invatat o sumedenie de lucruri pe care nu le-am gasit in familie, care au pus o pietricica si mai pun inca la formarea caracterului meu. Sunt multi, multi, si eu sunt o ingrata ca nu imi amintesc de toti....
ergo... on topic - parintii ar trebui sa isi recunoasca limitele... si bunica mea, care imi este, practic, mama, imi zicea: "mama, fii atenta la cutare si la cutare si invata de la ei tot ce poti, ia notite,vezi cum se comporta, ca eu nu stiu / nu pot sa te invat ce stiu ei". Dar stie sa recunoasca binele de rau: "Da-l incolo pe cutare, ce daca a ajuns mare,daca nu stie cum sa se comporte?" In toate trebuie discernamant si un dram de credinta.Dar daca dragoste nu e,nimic nu e.