darul acesta al lacrimilor este un dar de mare pret. Trebuie sa ne dam seama, totusi, daca este un dar de la Dumnezeu, sau este deznadejde. Apostolul ne invata ca lacrimile varsate pentru Dumnezeu, sunt doar lacrimile de pocaina, atunci cand ne pare atat de rau pentru pacatele noastre, si simtim atat de puternic ca am gresit fata de Hristos, pe Care ar trebui sa Il iubim. Pot fi si lacrimi de disperare, care ne indreapta spre rugaciune si pe care insasi rugaciunea le va sterge. Insa lacrimile deznadejdii, ale disperarii indreptate spre nimic, nu aduc nimic bun. Este vorba de "intristarea lumii acesteia", asa scrie in Scriptura, daca nu ma insel. Sa nu uitam ca diavolul ne poate insela si aici. Daca ne aflam pe drumul pocaintei si vrem sa sporim in rugaciune, chiar diavolul ne poate da lacrimi (cand noi de fapt nu am ajuns la pocainta) pentru a cadea in pacatul mandriei. Cel mai bine iti va spune un duhovnic daca lacrimile tale vin de la Dumnezeu sau nu. Si un sfat prietenesc - acest subiect este unul de mare taina pentru noi si nu trebuie sa-l discutam pe un forum. Sper sa nu te supere, caci nu am vrut sa te critic. Lacrimile sunt un margaritar atat de frumos, incat trebuie sa il pastram in mare taina. Si nu uita - vorbeste cu duhovnicul!!! Doamne ajuta!
|