Cu multa bucurie am citit discutiile de pe acest topic. Mai ales ca am regasit pe majoritatea celor cu care am dialogat pana acum. Cu acest prilej voiesc sa-mi cer iertare inca o data celor pe care i-am suparat. Las atitudinea mea, adesea poate prea taioasa sau chiar ingamfata, la judecata lui Dumnezeu si a voastra. Ma retrag de pe forum cu inima impacata: voi sunteti in stare sa faceti cinste numelui de crestin ortodox.
Accentul pe care l-ati pus pe smerenie m-a convins. De altfel, eu am actionat cu bisturiul acolo unde am sesizat tumoarea slavei desarte, a egocentrismului. Si cred ca a fost bisturiul iubirii. Am cerut insistent ajutorul Domnului pentru asa ceva.
Ar fi mare mangaiere daca veti lupta sa pastrati acest duh.
M-am mahnit cand am sesizat tendinta de a sari asupra aproapelui. Dar sper ca "roada Duhului: dragostea, bucuria, pacea" va birui toate neputintele.
In sfarsit, va rog insistent sa ma pomeniti in rugaciunile voastre, constient fiind ca preotia nu se poate zidi decat prin dragostea multora. Sf. Ioan Gura de Aur da marturie ca "nu multi preoti se mantuiesc" (Tratatul despre preotie?).
Cu dragoste in Hristos, oarecare ieromonah Andrei
|