Citat:
În prealabil postat de sophia
Ceea ce vroiam sa spun eu este ca in lume, printre mireni, este multa nevoie de preoti, duhovnici, oameni care sa se multumeasca putin, sa aibe trasaturi ce se cer calugarilor, credinta mare, dar care sa poata ajuta concret oamenii.
Avem nevoie de ei aici in lume.
Nu vedeti ca lumea se duce in puhoi la manastiri sa gaseasca duhovnici, sfat, rugaciune, invatatura?
De ce? Pentru ca preotii de mir nu mai fac fata, nu exista destui duhovnici buni, adevarati care sa ne inteleag si sa ne ajute.
Avem nevoie de oameni care sa se priceapa si la aspectele lumesti insa (deci sa aibe si familie).
Si cei ce pot ajuta se duc la manastire...
Da, se roaga, dar noi avem nevoie si de altele. Cred ca voi inca nu intelegeti ce spun eu.
Si ma mai intreb ceva:
De ce calugar si nu preot de mir, daca e vorba tot de multa iubire de Dumnezeu?
De ce alege un om sa fie mai bine calugar decat preot? Tot lui Dumnezeu slujeste si unul si altul.
Eu nu inteleg.
|
in Biserica este nevoie si de preoti de mir si de calugari. Cum spui si tu: lumea alearga la manastiri. De ce? Au simtit ei un ajutor acolo de se duc mereu, nu? Ambele cai sunt bune si sunt cai de sacrificiu dar implicit un preot de mir are mai pujtin timp sa se ocupe de oameni, din motive obiective si de inteles, decit un calugar. El are si obligatii familiale, si sociale si fata de ierarhie si apoi fata de enoriasii sai...Pe cind un calugar, un ieromonah (preot calugar) are mai mult timp pentru ei. Uite, de ex, p. Iustin din Moldova, primeste lume de la 9 dimineata la 12 noaptea, apoi se duce la slujba pina la 4, mai primeste lume vreo 1-2 ore si poi se odihneste...(2-3 ore?) Si nu are decit 90 de ani!! Spune-mi un sg preot de mir care face acest lucru si ma inchin in fata lui!!
Omeneste nu e cu putinta, dar pe cel ce se da lui Dumnezeu cu toata viata sa, Dumnezeu il asculta mai repede si ii da si DUmnezeu cu miinile amindoua...In plus un calugar, nu are nimic de pierdut: nu are familie, nu are avere, viata si-a pus-o in miinile lui Dumnezeu si are mai mult curaj sa spuna adevarul si lucrurilor pe nume. Nu toti, dar, sunt destui..lucruri pe care de multe ori preotii de mir nu le pot spune..nici aici nu toti caci unii le spun fara frica, dar prea putini....
Si in vremuirle comuniste cine s-au riscat sa ne mai invete credinta cu tot riscul? Mai mult parintii calugari: p. Sofian, p. Visarion, p. Arsenie, p.Argatu, p.Paisie, p.Cleopa..au fost si preoti de mir pt care am respect deosebit dar mai putini si cu o arie de actiune mai restrinsa.
Eu consider ca in biserica fiecare ne avem locul nostru, fiecare suntem un madular in Trupul Hristos. Trupul nu poate fi numai ochi,sau numai guri, sau numai miini...