Copiii viitori adulti ,cat de importanta este educatia pentru viitorul lor ,de aici si zicala romaneasca "nu are cei 7 ani de acasa".
In primul rand un parinte trebuie sa stie ca educatia copilului se face diferit in functie de varsta copilului.
In perioada 0-7 ani aproximativ (pana la prima schimbare a dintilor cand se intampla ceva in organismul lor) copii invata foarte mult prin IMITATIE. Ei imita parintii si tot anturajul ,ca sa spun asa absorb tot din jurul lor (de exemplu ii surprinzi ca umbla in sifoner pentru ca a vazut asta la parinti etc etc.).
In aceasta perioada este bine sa fie in preajma copiilor oameni care gandesc corect , oameni morali ,au o influenta buna asupra dezvoltarii copilului.In Roma Antica exista obiceiul ca batranii sa stea cu copii mici pentru ca ei aveau multa intelepciune castigata in timpul experientilor vietii ,ceea ce astazi avand in vedere materialismul in care traim , nu intotdeauna se intampla.
Tot in aceasta perioada este bine sa avem multa rabdare cu ei ,sa ii invatam la treburile pe care le facem noi adultii prin casa in masura putintii lor. Autoritatea ,amenintarea nu au efecte bune ,frica facandu-le mult rau cu repercusiuni negative pentru viitorul lor.As vrea sa mai mentionez ca si modul de a vorbi in preajma lor este foarte important , trebuie vorbit clar ,frumos nu alintandu-ne sau scalimbandu-ne avand in vedere imitatia lor foarte caracteristica acestei perioade.Basmele citite ,sau mai bine povestite de parinti,chiar daca nu sunt intelese deplin de ei au de asemenea o influienta pozitiva.
In perioade 7-14 ani cand copilul urmeaza scoala gimnaziala cuvantul de ordine pentru educatia lor este AUTORITATEA . Dar sa fie o autoritate blanda ,in asa fel incat copilul sa spuna in sufletul lui ca trebuie sa asculte de parinti si profesori ,sa vada in ei niste modele de viata , oameni de la care au ce invata.Asta presupune binenteles ca noi adultii sa fim modele pentru ei .Copilul in aceasta perioada percepe foarte usor nedreptatea , de aceea atat parinti cat si profesorii trebuie sa fie corecti cu ei, altfel risca revolta lor.
Foarte mult face bine copilului in aceasta perioada dezvoltarea creativitatii cu ajutorul artei (desenul ,muzica ,modelaj in lut etc) domenii care ii atrag mult .Dar si aici adultii ar trebui sa-i lase sa invete liber aceste lucruri ,adltii netrebuind sa le dea pre mult ajutorul ,fantezia copilului este nebanuita.
Si modul de predare la scoala ar trebui sa fie foarte artistic, nu rigid cum este la noi acum.De exemplu profesorul ar trebui ca la istorie sa le explice elevilor o perioada anume ca pe o poveste ,descriind conceptia societatii in perioada respectiva, obiceiurile specifice , nu indoctrinand copilul cu tot felul de date ,nume pe care oricum le uita ,si utilizeaza doar memoria lor.Lectiile trebuie in asa fel predate incat copilul sa participe si cu sufletul , sa-i atraga , nu doar o expunere de informatii.Altfel spus ,profesorul trebuie sa fie ca un actor care cucereste scena.
De aceea pentru aceasta perioada cei mai buni profesori sunt cei care au calitati artistice , studiile prea aprofundate nu prea conteaza pentru gimnaziu.
In perioada 14-21 ani adica dupa pubertate , autoritatea nu-si mai are rostul , acum parintii ,profesorii trebuie sa dea explicatii la orice sfat ,adolescentii incep sa capete mai multa independenta , responsabilitate care trebuie respectata de cei din jur.Altfel spus trebuie vorbit cum se spune de la egal la egal.Greselile in educatia anterioara duc la accentuarea asa numitei crize adolescentine cand apare teribilismul sau alte manifestari excentrice specifice pubertatii.
De abea dupa 21 ani putem spune ca avem adultul care este pregatit sa intre in societate in deplina dezvoltare a capacitatilor sale si de aici urmeaza munca lui responsabila cu sine insusi de asi cizela caracterul primit prin educatie.Acum isi ia soarta cum se spune in propriile maini.
Pot urma apoi perioade cand adultul isi poate pune intrebari existentiale de genul (care este scopul existentei mele,ce este viata , moartea etc) ceea ce-l determina sa caute raspunsuri in toate partile asta daca nu a fost pervertit de toate dorintele materialiste ale vietii.
|