[AlinB]

Raluca, din cate ai spus pana acum (e posibil sa-mi scapat cate ceva), relatia voasta a durat abia cateva luni de zile.

Nu stiu daca iti dai seama, dar te-ai entuziasmat putin cam prea repede pentru relatia asta, chiar daca motivele tale au fost sa zicem intemeiate pana la un punct.

E drept ca oameni care sa se poarte frumos sunt mai greu de gasit in ziua de azi, dar asta nu e totul.

El pana la urma este un ortodox practicant? Adica are duhovnic, se spovedeste regulat, etc?

Dar tu? Sa mergi o data la 3 ani la duhovnic nu cred ca este prea sanatos pentru viata ta spirituala si de ce nu si afectiva..

Spui ca il iubesti, dar tot din ce spui tu, ce a devenit peste noapte, nu cred ca l-ai cunoscut suficient pentru a-l iubi pe el si nu asteptarile tale..

Nu cred ca pui sentimentele inaintea logicii, nu acum. Logica are un cuvant de spus pana te indragostesti, pe urma nu prea mai are nici un cuvant, atat timp cat nu te straduiesti f. mult sa o aduci in fata.

Depersonalizarea in procesul iubirii nu arata spre o iubire puternica, autentica ci mai degraba ca "ti-ai pierdut capul" si sa stii ca iubirea autentica este cu cap.

Dumnezeu asteapta sa-L iubim pe el in primul rand, iar cand reusim sa facem asta, toate celelalte iubiri decurg intr-un mod armonios iar obstacolele sunt mult mai usor de depasit.

Cad nu facem asta, ne indragostim tare si cadem tare. Iubirea nu mai e ce ar trebui sa fie si devine un soi de idolatrie, o pasiune bolnava care ne acapareaza toata energia afectiva si nu numai.

Iar daca o astfel de iubire esueaza, si de cele mai multe ori intr-adevar esueaza, atunci este pe atat de rau pe cat de bine era (parea sa fie) inainte.

Pana acum nu te-ai inselat spui, dar uite ca nu trebuie sa te inseli de fiecare data.

E greu de spus ce l-a facut sa dea inapoi.
Poate faptul ca nu era pregatit sa se casatoreasca cu tine si nici nu era pregatit sa astepte iar calugarul respectiv a pus lucrurile astea intr-o lumina evidenta.

Poate chestia cu visul a fost doar o scuza penibila pentru ca nu a avut curajul sa spuna exact cum/ce gandeste.

Desi, poate..chiar asa voalat a fost sincer cu tine, probabil nu se simte persoana potrivita care sa-ti ofere o familie si sa raspunda tuturor asteptarilor tale.

Stiu ca explicatiile sunt necesare intr-un astfel de moment, iti ofera intr-adevar un sprijin si suport pentru ca ratiunea ta sa-ti indrepte pasii pe alt drum, pe care afectiunea nu te lasa sa-l parasesti.

Dar cred ca foarte bine poti pleca de la faptul ca pur si simplu a refuzat relatia cu tine. Iar altruismul pe care il invoca si de care probabil inca te mai agati si te paralizeaza e fara doar si poate fals. Ascunde o slabiciune nemarturisita, ceva pentru care tu nu esti un motiv suficient sa lupte cu ea. Ceea ce inseamna ca sentimentele lui, oricare ar fi fost acelea, chiar daca i-au permis sa faca niste gesturi frumoase, nu au fost suficiente pentru ca tu sa te entuziasmezi atat de prematur..

Si nu cred ca e cazul sa te gandesti ca "nu l-ai meritat". Lucrurile par mai degraba sa stea invers. El a ales sa se multumeasca cu mult mai putin si nu cred ca din altruism.
Daca n-ai realizat inca lucrul asta, ai sa-ti dai seama pe parcurs.

A merge la ghicitoare e un pacat, pentru ca nu Dumnezeu vorbeste prin oamenii astia, sunt inselatori sau mai rau - inselati de cel rau.
Dumenzeu vorbeste omului direct, daca are o inima sincera. De ce sa alergi la sfatul celui rau si sa-l lasi sa se joace cu alegerile tale?

Faptul ca a ajuns acolo arata totusi ca nu prea era un om credincios.
Si asa a ajuns sa-ti faca tie rau si nici el nu cred ca va fi fericit pana la urma. Asteapta si ai sa vezi.

Tu se pare ca esti o persoana mult mai credincoasa dar din pacate, nu cred ca pui prea mult accent pe lucrul asta (credinta) atunci cand l-ai ales pe el.
Daca vrei sotul ideal (cat este omeneste posibil) ar trebui tu in primul rand sa te intorci cu toata fata catre Dumnezeu, pentru ca El este singurul care ti-l poate gasi.

A sari in alta relatie, tocmai acum, este o idee f. proasta. De obicei alegerea care vine in urma unei astfel de relatii, care se termina astfel, e mai proasta decat precedenta.

Ar trebui sa ignori senzatii de genul "era perechea mea", "se va intoarce la mine", chiar daca par adevarate, venind din inima. Inima poate fi f. inselatoare, mai ales cand noi renuntam la ratiune si punem anumite sentimente speciale acolo unde nu e locul lor, renuntam mult prea repede la ratiune in favoarea pasiunii si entuziasmului de moment.
Stiu despre ce vorbesc.

Daca a facut anumite gesturi pe care tu le-ai tradus ca "dragoste absoluta" sa nu crezi ca nu e capabil de acelasi gesturi cu altcineva. Aceleasi lucruri probabil le-a facut si fata de fosta prietena si le va face in continuare.
Gandeste-te la asta si poate ai sa vezi lucrurile in alta perspectiva.

Mai mult, nu cred ca are sens sa-i gasesti scuze. Asa cum a spus-o si el, alegerea e una rationala. Nimeni cand gaseste o dragoste mare nu renunta pur si simplu la ea din frica. Doar daca este de fapt o pasiune de moment si sunt alte interese care prevaleaza.

Accepta ca ai facut o alegere gresita si asta poate fi pentru tine baza unei intoarceri la normalitate, macar la momentul dinainte de a-l cunoaste pe el + sa speram, ceva invataturi din toata povestea asta.
Repeta-ti asta in fiecare zi + rugaciune, ca moment de intoarcere sincera catre Dumnezeu si ai sa vezi ca lucrurile vor reveni curand la normal.