Citat:
|
Īn prealabil postat de IC
Anca, draga, eu cred ca trebuie sa dai si sa nu astepti nimic in schimb. Ce ne-am face cu totii daca doar am astepta sa fim iubiti si iertati ca apoi sa dam? Nimeni n-ar mai da nimic, nu, doar ar astepta...
Sincer iti spun, incearca sa fii prima care face pasul si vei vedea ca indiferent de raspuns te vei simti fericita. Si asta e nu e un sfat doar pentru tine, e pentru toata lumea.
Eu nu cred ca aceste lucruri se invata. Ele sunt in noi, trebuie doar sa le descoperim si sa le aducem la suprafata si mai ales sa nu ne fie rusine sa le aratam.
Doamne ajuta!
Ioana
|
Draga Ioana, cum sa stii ce e iubirea, sau iertarea, daca nu le-ai primit niciodata in viata ta? Intrebarea: cum se invata iubirea, mi-a trezit amintirea primei dati cand am simtit ca am fost iertata. Eram obisnuita cu atmosfera severa, in care daca greseai, simteai imediat prin vorba sau fapta ca ai gresit.S-a intamplat odata ca ritmul sa se rupa si in loc sa fiu admonestata pentru cine stie ce fleac, am fost iertata PRIMA DATA IN VIATA MEA. Am fost atat de uimita, incat...nu am cuvinte sa exprim ce lucru minunat si de neuitat am simtit atunci.
Modul acesta de a invata m-a insotit toata viata. Si acum invat, ascultand intonatia din glas. Cand o aud pe Maica Siluana spunand: Doamne! simt in pronuntia ei dimensiunea iubirii cu care-l insoteste.
La fel, cand citesc cate un text chiar aici pe forum simt dulceata vorbelor.
In felul acesta invat si mai adaug putin la propriul sentiment pe care il dau apoi mai departe. Intr-adevar a darui dragoste, iubire, este o fericire.
Ma gandesc la cei, care nu au avut ocazia sa cunoasca nici dragostea , nici iertarea...
ce o fi in sufletul lor.