Patru posibile mirari, patru intrebari si o umila supozitie
Doamne-ajuta!
Ma gandeam azi ca ateii contrazic teologia si isi sustin teoria cu argumente stiintifice, punand in mod fals, stiinta in opozitie cu teologia. Mai mult chiar, fratiile lor, cei mai ferventi sustinatori ai cercetarii stiintifice, sunt cei mai incapabili cercetatori. La acest capitol sunt sub nivelul de experimentare al unei batrane credincioase din ultimul catun din lume. De aceea, daca nu as fi fost ani buni ateu, m-as mira ca fratiile lor nu realizeaza ca:
1. este cercetarea care necesita cea mai mica investitie financiara
2. cu cea mai discreta resursa au ocazia sa cerceteze cea mai frumoasa tema: VIATA
3. premiul pentru aceasta cercetare este peste puterea noastra de estimare.
4. experientele in acest perimetru au urmari benefice atat pentru cercetator cat si pentru descendentii lor directi si, prin inductie, functie de profunzimea studiului, poate chiar dincolo de comunitatea sa.
Spun ca fratii mei atei, cei mai aprigi sustinatori ai cercetarii, sunt cei mai incapabili experimentatori pentru ca, Dumnezeu este la un gand distanta de noi si ei vor “un link”. Ei vor sa se “logheze” la Dumnezeu. Direct. Fara studiu, fara cercetare, fara experimentare. Fara sentimente. Rece si sec ca in spatiul virtual.
Dragii mei, Dumnezeu inseamna comuniune in dragoste. Dumnezeu este dintotdeauna langa fiecare din noi si, asteapta ca fiecare dintre noi sa ne “reconectam” afectiv la El. In acest context, va rog sa aveti bunatatea sa va raspundeti:
1. V-ati propus sa cercetati cu mijloacele specifice teologiei daca exista Dumnezeu?
2. Cat timp ati fost dispus sa dedicati acestui experiment?
3. Sunteti sigur ca nu exista Diavoli?
4. In decursul a aproape 2000 de ani, milioane de crestini in frunte cu toti Sfintii Parinti (persoane care au avut mai putina sau mai multa dedicare spre experimentare) s-au inselat?
Acum ca am depasit cele 4 mirari si cele 4 intrebari, dragii mei frati atei, dati-mi voie sa fac si o umila supozitie din perspectiva celui care, asa cum am mai spus, ani buni am crezut ca nu exista Dumnezeu si care acum abia incep a-L intrezari.
Si dupa ce am aflat fara drept de tagada ca El exista si ca a fost langa mine intotdeauna, tot nu am raspuns cum se cuvine la cele cate mi-a dat. Este foarte greu sa te desprinzi de vechile obiceiuri si cere ceva efort ca sa te reintorci in tiparul original. Odata revenit acolo incepe o noua etapa, si mai grea, aceea a pastrarii acestei stari si a desavarsirii ei. Un lucru este cert: toti, indiferent de nivelul lor cultural, cei care au vrut cu adevarat sa afle daca exista Dumnezeu, AU AFLAT.
De aceea, ma tem ca doar cei care nu au vrut, nu au avut un minim de vointa si rabdare sau nu le-a convenit sa afle ca exista Dumnezeu nu au aflat.
Doamne-ajuta!
__________________
Parintele Arsenie Boca: Am vrut sa pun mana pe radacina durerii, care nu este alta decat pacatul... Rugandu-ma - pentru Pacea a toata lumea si pentru bunastarea Sfintelor lui Dumnezeu Biserici - aud deodata in urechea dinauntru infruntarea amarnica: "Nu te ruga de Mine sa le dau Pace, roaga-te de oameni sa-si schimbe purtarile, daca vor sa mai vada Pace pe pamant"..."
|