o mica adaugare: nu de fiecare data suntem constienti de sentimentele pe care le avem inainte de a face ceva. putem sa ajutam pe cineva chiar dintr-un simplu impuls pe care nu ni-l explicam decat dupa ce o facem. dar sa nu mai vorbim atat despre ce facem noi si ce ar trebui sa simtim caci nimic nu facem. atata timp cat mai sunt frati de-ai nostri de ajutat, de bucurat, e clar ca nu am facut destul, ca mai e ceva de facut. ne asezam pe scaun si nici nu am inceput drumul. :) sa spunem din tot sufletul "nimic nu am facut bun inaintea Ta, Doamne!", sa ne smerim astfel si Dumnezeu ne va da putere.
|