[Traditie1]

Bolile psihice constau într-o insuficienta cunoastere de sine însusi si a lumii.
Sunt boli sufletesti, nu fizice. Ideea ca medicul poate trata medicamentos astfel de boli e gresita. Cel bolnav trebuie adus la constientizarea ideilor sale aberante despre sine si despre lume.

Încrederea absoluta pe care oamenii o au în medicina e o superstitie. În mod natural avem convingerea ca institutiile din lume si tezaurul civilizatiei umane au baze solide când de fapt ele sunt creatii omenesti si pot fi eronate.

Si de fapt în cazul stiintelor chiar sunt eronate iar eroarea consta în conceptia materialista despre lume, în pornirea în cunoasterea lumii de la analizarea fenomenelor din natura (când de fapt ar trebui pornit de la felul cum a creat Dumnezeu lumea) si convingerea ca legile naturii sunt manifestari autonome si intrinseci materiei. În cazul celor care combina credinta cu stiinta, eroarea consa în ideea ca Dumnezeu ar fi creat lumea dintr-un material, adica din materie. În realitate Dumnezeu a crea lumea din nimic, sau mai exact o creaza permanent. Creatia nu are existenta de sine statatoare.

........

Referitor la psihoterapia ortodoxa, ea e corecta numai daca se înscrie pe linia practicii aratate de Sfintii Parinti. Ideea ca societatea actuala are cunostinte mai temeinice asupra sufletului decât aveau ei cu veacuri în urma e falsa fiindca ei nu se bazau doar pe cercetarea empirica a fenomenelor psihologice ci si pe inspiratia divina. Iar în domeniul cunoasterii fenomenelor psihologice erau mai autorizati decât e stiinta psihologica actuala fiindca duceau viata de trezvie, de rugaciune permanenta si atentie asupra gândurilor, nefiind niste teoreticieni în acest domeniu ci niste cunoscatori din experienta proprie.