[Irina-Magdalena]

Pentru ca daca nu iertam traim fara iubire.. Iar viata fara iubire e iad. E frig sufletesc si trupesc, e intuneric inauntru si in afara, e lipsa de nadejde.. e deznadejde. Ce poate fi mai cumplit?
Asa cum spune Parintele Rafail Noica in conferinta intitulata "Postul si iertarea - destin si vocatie in ortodoxie" iertarea e manifestarea iubirii. Iar dragostea e insasi legea vietii si a vesniciei.

Cel care iubeste si deci iarta sufera caderea celuilalt, se "raneste", cum zice parintele, dar se ridica deasupra pacatului facut de acela si se mantuie. Cel ce moare e cel care nu iubeste, care incalca dragostea, cel care nu poate ierta..

Toate bune si frumoase veti spune dar ne omoara practica. Cum iertam?
Desigur ca sunt pe lume experiente cumplite, mari rele, cruzimi si faradelegi, josnicii si silnicii. Putem trece peste orice? Indura orice? Ierta totul? Nu. Fara Domnul Iubirii nu putem nimic, fiindca nu suntem nimic. Tot parintele Rafail spune ca Iisus nu ne cere in legea noua altceva decat imposibilul.. Sa ne iubim vrajmasii. Pe cei care ne fac rau, ne asupresc.. Sa-i iertam si sa-i iubim. Fara harul Domnului in noi, primit prin rugaciune, in smerenie, in nevointa, nu ne ridicam deasupra lui "dinte pentru dinte.." nu putem.

Oameni rai, cu desavarsire rai nici nu cred ca exista (suntem doar "dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu Tatal). Iar raul sau pacatul facut, care o fi el, e doar greseala ( "si ne iarta noua gresalele"), iar de gresit gresim cu totii.. Daca Iisus a stat pe cruce langa talhari, si a inteles si a iertat greseala unuia, e drept marturisita, si tot Hristos a iertat si pe calaii sai care nu aveau nici urma de mila sau de cainta - "iarta-i Doamne, ca nu shtiu ce fac", inseamna ca pilda ne-a dat noua si iertare de pacate tuturor prin jertfa SA.

Si OM a fost facand acestea si.. DUMNEZEU. Este deci OMENESTE posibil sa iertam, chiar imposibilul daca ne indumnezeim. "Indrazniti, eu am biruit lumea" asta inseamna: "Indrazniti sa va ridficati deasupra slabiciunilor lumii acesteia. Eu am reusit ca OM"

Acum, o sa va zic ca cele mai grele pacate in viata, cele ce-mi apasa cugetul in tot ceasul, si care ma vor urma pana la moarte si dupa, sunt din neiertare. Cu lacrimi as vrea sa pot schimba ceva.. Din pacate persoana careia nu i-am gresit astfel nu mai e printre noi.
Sa iertam cat e inca posibil. Sa iertam intotdeauna fara sa asteptam cainta celuilalt. Ea poate sa existe, poate nu, ce conteaza? PENTRU NOI IERTAM.

Iertati-ma si voi pentru un mesaj foarte lung si cumva filozofic, desi fara intentie. O sa ma rezum de-acum incolo la mai putina "coaja" si mai mult "miez".