Citat:
Īn prealabil postat de Fani71
Multumesc, Anca, ca ai citat acest text de p. Schmemann. Nu stiam nici de acest link. Jurnalui parintelui Schmemann este o carte superba, care ar trebui rumegata si rasrumegata (dupa parerea mea).
Nu cred ca ai inteles bine ce vrea el sa spuna despre aceasta 'refugiere' la sfintii parinti. El nu vrea sa ii nege sau sa refuze importanta lor. Prin refugiere el intelege un fel de inchistare, inchidere in litera parintilor, refuz de a-i aplica si la epoca noastra in mod viu. Nu stiu daca stii ca timp de secole ei nu au mai fost cititi in ortodoxie, in toata perioada dificila cand Biserica ortodoxa s-a aflat in majoritatea locurilor in imposibilitatea de a avea un invatamant religios autentic. Cand au fost redescoperiti, s-a trecut adesea la un fel de idolatrizare a lor. Nu peste tot, dar exista aceasta tendinta.
P Schmemann vrea sa spuna in acest text ca ortodocsii tind sa transforme ortodoxia intr-un muzeu, sa nu traiasca in prezent ci in trecut.
Daca am trai in trecut am citi si 'rumega' scrierile parintilor ca pe o hrana datatoare de viata...
|
"Idolatrizare" a Sfintilor Parinti, si totodata "refuz de a-i aplica si la epoca noastra in mod viu"... nu e oare o contradictie in termeni?!?
Pr. Schmemann se refera la situatia confuza a Bisericii Ortodoxe din vestul Europei, aflate sub jurisdictia Patriarhatului din Constantinopol, si eventual a Rusiei, pe care o cunoaste. De aceea Jurnalul lui este f folositor celor, care traiesc in vestul Europei... Romania este departe de a fi sau de a fi fost "un muzeu" al ortodoxiei, in ciuda perioadei comuniste, pe care a traversat-o, dar din care Biserica a iesit invingatoare. Altfel nu s-ar mai naste si azi Sfinti printre romani si printre ortodocsi in general. Credinta in estul Europei a fost cernuta prin proba suferintei si a iesit invingatoare; dovada sunt moastele sfintilor de la Aiud, izvoratoare de mir.
Situatia vestului Europei este alta, datorita "probei bunastarii", la care a fost supusa credinta, proba la care a cazut (vezi Arhim. Petroniu Tanase in "Chemarea sfintei Ortodoxii").