Si mie mi se intampla ca rostind cateva cuvinte, care nu fac parte din canonul de dimineata si de seara, si ramanand doar la ele, sa-L simt mai intens pe Dumnezeu. Dar si aici poate fi o amagire. Sa crezi ca ai o cale mai scurta si mai sigura spre Dumnezeu. Cum imi explic simtirea mai intensa in putine cuvinte? Pai cred ca e vorba ca ele vin din inima, le simt ca imi apartin. Si asta cere Dumnezeu de la noi: sa simtim ca vorbim cu El, nu sa ne rugam mecanic.
Ce sfat as putea da in astfel de situatii? Ca in timp sa adaugam la putinele noastre cuvinte si o rugaciune din canon. Cu timpul, vom ajunge sa-L simtim pe Dumnezeu nu doar in putinele cuvinte ci in toate cuvintele din canon.
|